Alexandru Macedonski

Dor zadarnic

E umed cimbrul pe colină,
Măceşii par o florărie,
Sorgintea râde cristalină, —
Eşti tu, eşti tu, copilărie!

Din roze ceruri ciocârlia
Zvoneşte cântece semeţe,
Domneşte-n toate veselia, —
Înapoi venit-ai, tinereţe!

Dar ce e vis, e o nălucă...
Rămân cu trista mea nevroză,
Cu dorul meu nespus de ducă,
Spre râul blond, spre ziua roză.