Alexandru Macedonski

Rondelul înălţimilor

În mansarda lui mereu
Sărăcia e stăpână. —
Geniu-şi reazemă pe-o mână
Fruntea lui de tânăr zeu.

Zilnic soarta şi-o amână,
Zilnic duce-al vieţii greu. —
În mansarda lui mereu
Sărăcia e stăpână.

Dar prea mult nu este până
Va urca în empireu...
Se şi crede-n Eliseu,
Şi el stă de-o săptămână
În mansarda lui mereu.