Bogdan Petriceicu Hasdeu

Frunzele

"Precum în codri frunzele se scutură cu anii ce trec,
Şi întâile născute se duc acolo dintăi..."

HORATIUS

Bubuie furtuna,
Una câte una
Frunzele răpite
Cad şi rătăcesc:

Arborul suspină,
Însă nu se-nchină,
Înfruntând ispite
Pieptu-i bărbătesc!

Şi la primăvară,
O verdeaţă iară
Mugurind îmbracă
Falnicul stejar;

Vântul urlă-geme,
Trunchiul nu se teme,
Foile când pleacă -
Altele răsar!

Arboru-i ideea,
Frunzele-s aceea
Ce-nviază ţara
Şi-o ridică sus;

Când furtuna muge
Şi fricosul fuge,
Alţii iau povara
Celor ce s-au dus!