| Editura Global Info / Literatură |
Bogdan Petriceicu Hasdeu
Gaudeamus
Ce n’est pas d’un sommeil èternel que s’endort
Le mourant qui s’affaisse en fermant la paupière...1
Iulia Hasdeu
Când o fi să mă duceţi la criptă...
Nu pe mine, ci vasul rămas:
Docamdată în vasu-i înfiptă
O făclie sclipind din cel vas
O senină
lumină
pe-un ceas;
Când o fi să-mi rostiţi la cuvinte
De iubire, dulceagul volum
Ce se-ndrugă la toţi pe morminte
Ba la unii popasuri de drum:
Să rămâie
tămâie
cu fum;
Aş dori să văd feţe voioase
Şi s-aud împrejuru-mi cântând:
"A scăpat o simţire din oase
Şi din carne scăpat-a un gând,
Printre glume
din lume
plecând!"
Şi cu suflete dragi, cari în soare
Tot adastă sosirea-mi cu jind,
Eu veni-voi la cea sărbătoare
Pe coşciugul meu, raze-mpletind,
O zglobie
chindie
sâ-ntind!
Să mă bucur, sătul de-a mai plânge,
Ce mai lacrimi vărsai pân’ să plec!
Aş putea, la un loc de le-aş strânge,
Înotând prin durerea-mi să trec
cea groapă
de-o şchioapă
s-o-nec!
Să mă bucur, căci omu-i o treaptă
Pe suişul cei fără de-apus,
Şi martirul meu cuget aşteaptă,
Ieri un vierme şi mâini un Isus,
Cale-lungă
s-ajungă
mai sus!
Revista nouă, an. II, nr. 9, 15 septembrie 1889.
Note
1. Nu-i somn etern acela pe care-l doarme / Muribundul care se prăbușește închizând ochii.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
