Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Afaceri / Texte legislative

    CODUL DE PROCEDURA CIVILA


    CODUL DE PROCEDURA CIVILA din 9 septembrie 1865
    Publicat in Brosura cu numarul 1 din data de 15 august 2002


    CARTEA I: COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI

    TITLUL I
    COMPETENTA DUPA MATERIE

    Art. 1. - Judecatoriile judeca:

    1. in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante;

    2. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;

    3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

    Art. 2. - Tribunalele judeca:

    1. in prima instanta:

    a) procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de pana la 10 miliarde lei inclusiv, precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani;
    b) procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 2 miliarde lei;
    b1) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;
    c) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel;
    d) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala:
    e) procesele si cererile in materie de expropriere;
    f) cererile pentru incuviintarea adoptiilor;
    g) cererile privind punerea sub interdictie, declararea disparitiei si declararea mortii;
    h) cererile privitoare la nulitatea casatoriei, nulitatea sau desfacerea adoptiei si cele pentru decaderea din drepturile parintesti;
    i) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, savarsite in procesele penale;
    j) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine;

    2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta;

    3.ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in ultima instanta;

    4.in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

    Art. 3. - Curtile de apel judeca:

    1. in prima instanta, procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 10 miliarde lei, precum si procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor administratiei publice centrale;

    2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;

    3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale in procesele si cererile in materie comerciala, precum si in alte cauze prevazute de lege;

    4. in alte materii date prin lege in competenta lor.

    Art. 4. - Curtea Suprema de Justitie judeca:

    1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege;
    2. recursurile in interesul legii;
    3. recursurile in anulare;
    4. in orice alte materii date prin lege in competenta sa.

    Art. 41. - Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu arbitrajul reglementat de cartea IV apartine instantei care ar fi fost competenta sa solutioneze litigiul in fond, in lipsa unei conventii arbitrale.

    TITLUL II
    COMPETENTA TERITORIALA

    Art. 5. - Cererea se face la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici o resedinta cunoscuta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.

    Art. 6. - Cand paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc.

    Art. 7. - (1) Cererea impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanta sediului ei principal.

    (2) Cererea se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta.

    (3) Cererea impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui curator, care sa reprezinte interesele asociatilor.

    Art. 8. - (1) Cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul.

    (2) Cand mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt deopotriva competente, cererile in care figureaza persoanele aratate la alin. 1 se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in Capitala la Judecatoria Sectorului 4.

    Art. 9. - Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta competenta pentru oricare dintre ei; in caz cand printre parati sunt si obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali.

    Art. 10. - In afara de instanta domiciliului paratului, mai sunt competente urmatoarele instante:

    1. in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligatiunii;

    2. in cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui nemiscator, in actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla nemiscatorul;

    3. in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata;

    4. in cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii;

    5. in cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire;

    6. in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta obisnuita deosebita de aceea a sotului, instanta resedintei femeii;

    7. in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara, instanta domiciliului reclamantului;

    8. in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit, instanta in circumscriptia careia s-a savarsit acel fapt.

    Art. 11. - (1) In materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla:

    1. domiciliul asiguratului;
    2. bunurile asigurate;
    3. locul unde s-a produs accidentul.

    (2) Alegerea competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubire.

    (3) Dispozitiile de mai sus nu se aplica in materie de asigurari maritime si fluviale.

    Art. 12. - Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.

    Art. 13. - (1) Cererile privitoare la bunuri nemiscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla nemiscatoarele.

    (2) Cand nemiscatorul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele in circumscriptiile carora se afla nemiscatorul.

    Art. 14. - In materie de mostenire, sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al mortului:

    1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
    2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
    3. cererile legatarilor sau ale creditorilor mortului impotriva vreunuia din mostenitori sau impotriva executorului testamentar.

    Art. 15. - Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.

    Art. 16. - Cererile in materia organizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusiva a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului.

    TITLUL III
    DISPOZITII SPECIALE

    Art. 17. - Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.

    Art. 18. - In cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei vreunui drept, competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand de obiect executarea prestatiunii.

    Art. 181. - Instanta investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obiectului cererii ramane competenta sa judece chiar daca, ulterior investirii, intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.

    Art. 19. - Partile pot conveni, prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art. 13, 14, 15 si 16.

    TITLUL IV
    CONFLICTELE DE COMPETENTA

    Art. 20. - Exista conflict de competenta:

    1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina:
    2. cand doua sau mai multe instante, prin hotarari irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina.

    Art. 21. - (1) Instanta, inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta, va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului.

    Art. 22. - (1) Conflictul ivit intre doua judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal se judeca de acel tribunal.

    (2) Daca cele doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul s-a nascut intre o judecatorie si un tribunal, sau intre doua tribunale, competenta este Curtea de apel respectiva.

    (3) Daca cele doua instante in conflict nu se gasesc in circumscriptia aceleiasi curti de apel, precum si conflictul intre doua curti de apel, se judeca de Curtea Suprema de Justitie.

    (4) Exista conflict de competenta, in sensul art. 20, si in cazul in care el se iveste intre instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala. In acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in conflict, dispozitiile art. 21 fiind aplicabile.

    (5) Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor. Hotararea este supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare.

    Art. 221. - Abrogat prin Legea nr. 104/1992 - M. Of. nr. 244 din 1 octombrie 1992.

    Art. 23. - Cand, din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Curtea Suprema de Justitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina.

    TITLUL V
    INCOMPATIBILITATEA, ABTINEREA SI RECUZAREA JUDECATORILOR

    Art. 24. - (1) Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare.

    (2) De asemenea nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pricina.

    Art. 25. - Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii.

    Art. 26. - Abtinerea se propune de judecator si se judeca potrivit normelor prevazute de art. 30, 31 si 32.

    Art. 27. - Judecatorul poate fi recuzat:

    1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;
    2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;
    3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;
    4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
    5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;
    6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti;
    7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
    8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
    9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

    Art. 28. - (1) Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutor, curator, consiliu judiciar sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea pricinii.

    Art. 29. - (1) Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri.

    (2) Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.

    (3) Judecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine.

    Art. 30. - (1) Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat.

    (2) In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, precum si in cazul cand recuzarea priveste pe toti judecatorii unei instante, aceasta se judeca de instanta la care se indreapta calea de atac respectiva.

    (3) Recuzarea tuturor membrilor unei sectii a Curtii Supreme de Justitie se judeca de o alta sectie a Curtii Supreme de Justitie.

    Art. 31. - (1) Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat numai daca gaseste de cuviinta.

    (2) Nu se admite interogatoriul sau juramantul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.

    (3) In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura.

    Art. 32. - (1) Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica.

    (2) Daca recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii.

    (3) Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate.

    Art. 33. - (1) Instanta superioara investita cu judecarea cererii de recuzare in cazurile prevazute de art. 30 alin. 2 va dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad, in cazul cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata.

    (2) Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza spre judecare instantei inferioare.

    Art. 34. - (1) Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac.

    (2) Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul.

    (3) Cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.

    Art. 35. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 36. - Dispozitiile prezentului titlu, in afara de art. 24 si 27 pct. 7, se aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor.

    TITLUL VI
    STRAMUTAREA PRICINILOR

    Art. 37. - (1) Cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asesorii populari ai instantei, cealalta parte poate cere stra¬mutarea pricinii, la o alta instanta de acelasi grad.

    (2) Stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale.

    Art. 38. - (1) Stramutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie ceruta mai inainte de inceperea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii.

    (2) Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere numai de catre procurorul de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

    Art. 39. - (1) Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanta imediat superioara.

    (2) Cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica se depune la Curtea Suprema de Justitie.

    Art. 40. - (1) Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu.

    (2) Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura instantei respective.

    (3) In caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad.

    (4) Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate.

    (5) Aceasta instanta va fi instiintata de indata despre admiterea cererii de stramutare. In cazul in care instanta a savarsit acte de procedura sau a procedat intre timp la judecarea pricinii, actele de procedura indeplinite ulterior stramutarii si hotararea pronuntata sunt desfiintate de drept prin efectul admiterii cererii de stramutare.

    Art. 401. - Abrogat prin Decretul nr. 471 din 30.IX.1957.

    CARTEA II: PROCEDURA CONTENCIOASA

    TITLUL I
    PARTILE

    CAPITOLUL I
    Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

    Art. 41. - (1) Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.

    (2) Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.

    Art. 42. - Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor.

    Art. 43. - (1) Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.

    (2) Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.

    Art. 44. - (1) In caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va putea numi un curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant legal.

    (2) Dispozitiile alin. 1 se aplica, in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.

    (3) Numirea acestor curatori se va face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in judecata.

    Art. 45. - (1) Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.

    (2) In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi de dispozitiile prevazute in art. 246, 247 si 271-273, iar in cazul in care procurorul si-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.

    (3) Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

    (4) In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii.

    (5) Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari, iar in cazurile prevazute de alin. 1 poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor prevazute la acel alineat.

    Art. 451. - Actele procesuale de dispozitie reglementate de art. 246 si 247 si 271-273 sau de alte dispozitii legale, facute in orice proces de reprezentantii persoanelor prevazute la art. 45 alin. 1, nu vor impiedica judecata, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acelor persoane.

    Art. 46. - Abrogat prin Decretul nr. 38 din 16.II.1959.

    CAPITOLUL II
    Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate

    Art. 47. - Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.

    Art. 48. - (1) Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti.

    (2) Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati.

    CAPITOLUL III
    Alte persoane care pot lua parte la judecata

    SECTIUNEA I
    Interventia

    Art. 49. - (1) Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane.

    (2) Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau.

    (3) Ea este in interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.

    Art. 50. - (1) Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.

    (2) Ea se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.

    (3) Cu invoirea partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel.

    Art. 51. - Cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea instantei de recurs.

    Art. 52. - (1) Dupa ascultarea partilor si a celui care intervine, instanta va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei.

    (2) Incheierea nu se poate ataca decat o data cu fondul.

    (3) Dupa incuviintarea in principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei si, in cazurile in care intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta va trebui depusa.

    Art. 53. - Cel care intervine va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei; actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de cel care intervine.

    Art. 54. - In interventia facuta in interesul uneia din parti, cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine.

    Art. 55. - Interventia se judeca o data cu cererea principala. Cand insa judecarea cererii ar fi intarziata prin interventia in interes propriu, instanta poate hotari despartirea ei spre a fi judecata deosebit.

    Art. 56. - Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs.

    SECTIUNEA a II-a
    Chemarea in judecata a altor persoane

    Art. 57. - (1) Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.

    (2) Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

    (3) Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.

    (4) Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.

    Art. 58. - Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila.

    Art. 59. - (1) In cazul prevazut de art. 58, cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata.

    (2) In acest caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.

    SECTIUNEA a III-a
    Chemarea in garantie

    Art. 60. - (1) Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire.

    (2) In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana.

    Art. 61. - (1) Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

    (2) Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.

    Art. 62. - Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie.

    Art. 63. - (1) Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala.

    (2) Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.

    SECTIUNEA a IV-a
    Aratarea titularului dreptului

    Art. 64. - Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.

    Art. 65. - (1) Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

    (2) Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosar.

    Art. 66. - (1) Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din judecata.

    (2) Cand cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului, se vor aplica dispozitiile art. 58.

    CAPITOLUL IV
    Reprezentarea partilor in judecata

    Art. 67. - (1) Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.

    (2) Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume.

    (3) Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat.

    Art. 68. - (1) Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; in cazul cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor.

    (2) Dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta.

    (3) Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau pentru anumita instanta.

    (4) Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat.

    (5) Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la al patrulea grad inclusiv.

    (6) De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la al patrulea grad inclusiv.

    Art. 69. - (1) Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale.

    (2) Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.

    Art. 70. - Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie.

    Art. 71. - Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.

    Art. 72. - (1) Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii.

    (2) Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.

    Art. 73. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    CAPITOLUL V
    Asistenta judiciara

    Art. 74. - Cel care nu e in stare sa faca fata cheltuielilor unei judecati, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate cere asistenta judiciara.

    Art. 75. - (1) Asistenta judiciara cuprinde:

    1. acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru si a timbrului judiciar, in conditiile legii;
    2. apararea si asistenta gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocatilor.

    (2) Asistenta judiciara poate fi incuviintata oricand in cursul judecatii, in totul sau numai in parte.

    Art. 76. - Cererea de asistenta judiciara va fi facuta in scris instantei de judecata.

    Art. 77. - Cererea trebuie sa arate pricina la care se refera si starea materiala a partii. Ea va fi insotita de dovezi scrise privitoare la veniturile si sarcinile acesteia.

    Art. 78. - (1) Instanta va cerceta cererea, putand cere lamuriri si dovezi partilor sau informatii autoritatilor locale, apoi va dispune, fara dezbateri, prin incheiere, in camera de consiliu.

    (2) Partea potrivnica poate oricand sa infatiseze instantei dovezi cu privire la starea adevarata a celui caruia i s-a incuviintat cererea; asistenta nu se suspenda in cursul noilor cercetari.

    (3) Incheierea cu privire la cererea de asistenta sau prin care s-a revenit asupra asistentei incuviintate nu este supusa nici unei cai de atac.

    Art. 79. - Daca instanta constata ca cererea de asistenta a fost facuta cu rea-credinta, prin ascunderea adevarului, ea poate, revenind asupra asistentei incuviintate, sa condamne partea la o amenda egala cu sumele de plata carora a fost scutita.

    Art. 80. - Dreptul la asistenta se stinge prin moartea partii sau prin imbunatatirea starii sale materiale.

    Art. 81. - (1) Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin incuviintarea asistentei judiciare vor fi puse in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale, si vor fi urmarite potrivit legii. Dispozitivul hotararii, cuprinzand obligatia de plata a acestor sume, constituie titlu executoriu si se va comunica din oficiu organelor fiscale, prin ingrijirea grefierului.

    (2) Avocatii numiti aparatori din oficiu au dreptul sa ceara instantei de judecata ca onorariul lor sa fie pus in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale.

    TITLUL II
    DISPOZITII GENERALE DE PROCEDURA

    CAPITOLUL I
    Cererile

    Art. 82. - (1) Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor si ale reprezentantului, obiectul cererii si semnatura.

    (2) In cazul in care, din orice motive, cererea nu poate fi semnata, judecatorul va stabili mai intai identitatea partii si ii va citi acesteia continutul cererii. Despre toate acestea judecatorul va face mentiune pe cerere.

    (3) Cererile scrise ale persoanelor care nu pot semna vor fi semnate prin punere de deget in fata presedintelui instantei sau inlocuitorului sau, iar in comunele rurale si in fata notarului; cererea va fi mai intai citita partii, facandu-se aratarea despre aceasta pe cerere.

    (4) In cazurile prevazute de alineatele 2 si 3, se va face aratarea de chipul cum s-a stabilit identitatea partii.

    Art. 83. - (1) Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata.

    (2) Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa.

    (3) Reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale.

    (4) Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor arata Monitorul Oficial in care este publicata imputernicirea lor.

    Art. 84. - Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.

    CAPITOLUL II
    Citatiile si comunicarea actelor de procedura

    Art. 85. - Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.

    Art. 86. - (1) Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul.

    (2) Instanta solicitata, cand i se cere sa indeplineasca procedura de comunicare pentru alta instanta, este obligata sa ia de indata masurile necesare, potrivit legii, si sa trimita instantei solicitante dovezile de indeplinire a procedurii.

    (3) In cazul in care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.

    Art. 87. - Vor fi citati:

    1. statul, judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public, in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau, in lipsa de contencios, la sediul administratiei;
    2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, dupa caz, al reprezentantei.
    3. asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica, prin organele lor de conducere, la sediul administratiei lor;
    4. abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.
    5. cei supusi procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului prin administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar.
    6. incapabilii, prin reprezentantii lor legali.
    In caz de numire a unui curator special, citarea se va face prin acest curator;
    7. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei, cetatenii romani trimisi ca functionari la organizatii internationale, precum si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati in strainatate, prin Ministerul Afacerilor Externe.
    Cetatenii romani, altii decat cei prevazuti in alineatul precedent, aflati in strainatate in interes de serviciu, prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis;
    8. in cazul in care prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se afla in strainatate, avand domiciliul sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata, cu dovada de primire. Dispozitiile art. 1141 alin. 4 sunt aplicabile.
    Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu sunt cunoscute, citarea se face potrivit art. 95.
    In toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara, va fi citat si acesta;
    9. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 95;
    10.mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special, numit de instanta.

    Art. 88. - (1) Citatia va cuprinde;

    1. numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;
    2. aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare;
    3. aratarea instantei si sediului ei;
    4. numele, domiciliul si calitatea celui citat;
    5. numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;
    51. alte mentiuni prevazute de lege.
    6. parafa sefului instantei, si semnatura grefierului.

    (2) Aratarile de la punctele 2, 3, 4 si 6 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.

    Art. 89. - (1) Citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. In pricinile urgente, termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei.

    (2) Infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin mandatar, acopera orice vicii de procedura. Partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu i s-a inmanat citatia in termen.

    Art. 90. - (1) Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat. Cand acesta are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alta parte, inmanarea se poate face si la locul acestor asezari.

    (2) Inmanarea se poate face oriunde, cand cel citat primeste citatia.

    (3) abrogat prin Decretul nr. 132 din 19.VI.1952.

    (4) Pentru cei ce se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la comandamentul superior cel mai apropiat.

    (5) Pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, inmanarea se face, in lipsa unui domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se gaseste inregistrat vasul.

    (6) Pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.

    (7) Pentru bolnavii aflati in spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamantului.

    Art. 91. - (1) Inmanarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura, in cazurile prevazute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 si 7, precum si in cele prevazute de art. 90 alin. 3, 4, 5 si 6 sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat ori notar public, se poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei, care isi va arata in clar numele si prenumele, precum si calitatea, iar apoi va semna dovada.

    Art. 92. - (1) Inmanarea citatiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinta de primire, agentul insarcinat cu inmanarea certificand identitatea si semnatura acestuia.

    (2) Daca cel citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia sau, primind-o, nu voieste ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, agentul va lasa citatia in mana celui citat sau, in cazul refuzului de primire, o va afisa pe usa locuintei acestuia, incheind despre acestea proces-verbal.

    (3) Daca cel citat nu se gaseste la domiciliu sau daca, in cazul hotelurilor sau cladirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul in care locuieste, agentul va inmana citatia, in primul caz, unei persoane din familie, sau, in lipsa, oricarei alte persoane care locuieste cu dansul, sau care, in mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, in celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce in mod obisnuit il inlocuieste; persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire, agentul certificandu-i identitatea si semnatura si incheind proces-verbal despre cele urmate.

    (4) Daca persoanele aratate in alineatul precedent nu voiesc ori nu pot sa semneze adeverinta de primire, agentul va incheia proces-verbal, lasand citatia in mana lor; daca cei aratati nu voiesc sa primeasca citatia sau sunt lipsa, agentul va afisa citatia, fie pe usa locuintei celui citat, fie, daca nu are indicatia apartamentului sau camerei locuite, pe usa principala a cladirii, incheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea.

    (5) Inmanarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti sau unei persoane lipsite de judecata. Puterea de judecata este presupusa pana la dovada contrarie.

    (6) Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.

    Art. 921. - Comunicarea citatiei si a altor acte de procedura nu se poate realiza prin afisare in cazul persoanelor juridice, precum si al asociatiilor sau societatilor care, potrivit legii, pot sta in judecata, cu exceptia cazurilor in care se refuza primirea sau daca se constata, la doua termene consecutive, lipsa oricarei persoane la sediul acestora.

    Art. 93. - In caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii.

    Art. 94. - Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a daramat cladirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator, agentul va depune actul la grefa instantei, care va instiinta din timp partea despre aceasta imprejurare, dispozitiile art. 95 fiind aplicabile in mod corespunzator.

    Art. 95. - (1) Cand reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate.

    (2) Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei. Citatia se publica in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit, in cazurile in care presedintele tribunalului sau completului de judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara.

    (3) Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru judecata. In cazurile urgente, presedintele tribunalului sau completului de judecata va putea reduce acest termen la 5 zile.

    (4) Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, reclamantul putand fi sanctionat cu amenda si obligat la despagubiri, potrivit legii.

    Art. 96. - Partea prezenta in instanta, in persoana sau prin mandatar, nu poate refuza primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta. In acest caz, instanta poate incuviinta, la cerere, un termen pentru a lua cunostinta de acte.

    Art. 97. - Nici un act de procedura nu se poate indeplini in zilele de sarbatoare legala, afara de cazuri grabnice, dupa incuviintarea presedintelui.

    Art. 98. - Schimbarea domiciliului uneia din parti in timpul judecatii trebuie, sub pedeapsa neluarii ei in seama, sa fie adusa la cunostinta instantei prin petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata, a carei recipisa de predare se va depune la dosar o data cu petitia prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului.

    Art. 99. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 100. - (1) Procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura trebuie sa cuprinda:

    1. anul, luna si ziua cand a fost incheiat;
    2. numele celui care l-a incheiat;
    3. functiunea acestuia;
    4. numele, prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea numarului, etajului, apartamentului sau camerei, daca cel caruia i s-a facut comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel, si daca actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa, ori a fost afisat pe usa acestei locuinte;
    5. aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui, iar pentru citatii si a termenului de infatisare;
    6. aratarea inscrisurilor comunicate;
    7. numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea;
    8. semnatura celui care a incheiat procesul-verbal.

    (2) Daca cei care urmeaza sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot s-o faca, se va face vorbire despre aceasta in cuprinsul procesului-verbal.

    (3) Aratarile de la punctele 1, 2, 4, 5, 7 si 8 sunt prevazute sub pedeapsa nulitatii.

    (4) Procesul-verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.

    CAPITOLUL III
    Termenele

    Art. 101. - (1) Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul.

    (2) Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.

    (3) Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.

    (4) Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii.

    (5)Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.

    Art. 102. - (1) Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel.

    (2) Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a cerut-o.

    Art. 103. - (1) Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.

    (2) In acest din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii; in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii.

    Art. 104. - Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui.

    CAPITOLUL IV
    Nulitatea actelor de procedura

    Art. 105. - (1) Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule.

    (2) Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie.

    Art. 106. - (1) Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.

    (2) Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura.

    Art. 107. - Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii.

    Art. 108. - (1) Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii.

    (2) Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce.

    (3) Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond.

    (4) Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.

    CAPITOLUL IV1
    Amenzi judiciare si despagubiri

    Art. 1081. - (1) Daca legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, va sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel:

    1. cu amenda judiciara de la 500.000 lei la 7.000.000 lei:

    a) introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri vadit netemeinice;
    b) formularea, cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de stramutare;
    c) obtinerea, cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei parti;
    d) obtinerea, cu rea-credinta, de catre reclamantul caruia i s-a respins cererea, a unor masuri asiguratorii prin care paratul a fost pagubit;
    e) contestarea, cu rea-credinta, a scrierii sau semnaturii unui inscris;

    2. cu amenda judiciara de la 300.000 lei la 5.000.000 lei:

    a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune marturie cand este prezent in instanta, in afara de cazul in care acesta este minor;
    b) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asista partea, ori nerespectarea de catre acestia a indatoririlor stabilite de lege sau de catre instanta, daca in acest mod s-a cauzat amanarea judecarii procesului;
    c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrarii in termenul fixat, ori refuzul de a da lamuririle cerute;
    d) neluarea, de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza, a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei;
    e) neprezentarea unui inscris sau a unui bun, de catre cel care il detine, la termenul fixat in acest scop de instanta;
    f) refuzul sau omisiunea unei autoritati ori a altei persoane de a comunica la cererea instantei, la termenul fixat in acest scop, datele care rezulta din actele si evidentele ei;
    g) cauzarea amanarii judecarii sau executarii silite de catre cel insarcinat cu indeplinirea actelor de procedura.

    (2) Amenda nu se va aplica persoanelor la care se refera punctul 2 al alin. 1, daca motive temeinice le-au impiedicat sa aduca la indeplinire obligatiile ce le revin.

    Art. 1082. - (1) Nerespectarea de catre oricare dintre parti sau de catre alte persoane a masurilor luate de catre instanta pentru asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata se sanctioneaza cu amenda de la 300.000 lei la 2.000.000 lei.

    (2) Nerespectarea de catre orice persoana a dispozitiilor privind desfasurarea normala a executarii silite se sanctioneaza de catre presedintele instantei de executare, la cererea executorului, cu amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei.

    (3) O data cu aplicarea sanctiunii se va stabili in ce consta abaterea savarsita.

    Art. 1083. - Cel care, cu intentie sau din culpa, a pricinuit amanarea judecarii sau a executarii silite, prin una dintre faptele prevazute in art. 1081 sau art. 1082, la cererea partii interesate va putea fi obligat de catre instanta de judecata ori, dupa caz, de catre presedintele instantei de executare, la plata unei despagubiri pentru paguba cauzata prin amanare.

    Art. 1084. - Amenda si despagubirea se stabilesc prin incheiere executorie, care se comunica celui obligat, daca masura a fost luata in lipsa acestuia.

    Art. 1085. - (1) Impotriva incheierii prevazute la art. 1084 cel obligat la amenda sau despagubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitand, motivat, sa se revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa se dispuna reducerea acestora.

    (2) Cererea se face in termen de 15 zile, dupa caz, de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii.

    (3) Cererea se solutioneaza prin incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, de catre instanta de judecata ori de presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despagubirea.

    TITLUL III
    PROCEDURA INAINTEA PRIMEI INSTANTE

    CAPITOLUL I
    Procedura inainte de judecata

    SECTIUNEA I
    Dispozitii generale

    Art. 109. - (1) Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.

    (2) In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.

    Art. 1091. - Abrogat prin Legea nr. 104/1992 - M. Of. nr. 244 din 1 octombrie 1992.

    Art. 110. - (1) Cererea pentru predarea unui nemiscator, la implinirea termenului de locatiune, poate fi facuta inainte de implinirea acestui termen.

    (2) Se poate de asemenea cere, inainte de termen, executarea la termen a unei obligatii alimentare sau altei prestatiuni periodice.

    (3) Presedintele mai poate incuviinta, in general, inainte de implinirea termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligatiuni, ori de cate ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.

    Art. 111. - Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.

    SECTIUNEA a II-a
    Chemarea in judecata

    Art. 112. - Cererea de chemare in judecata va cuprinde:

    1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul.
    2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional;
    3. obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta.
    Pentru identificarea nemiscatoarelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand nemiscatorul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;
    4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
    5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
    Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.
    Se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime.
    Daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.
    Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatorul sau juramantul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia.
    Cand se va cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta martorilor;
    6. semnatura.

    Art. 113. - (1) La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt.

    (2) Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie.

    Art. 114. - (1) La primirea cererii de chemare in judecata presedintele sau judecatorul care il inlocuieste va verifica daca aceasta intruneste cerintele prevazute de lege. Cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cererea si sa depuna, potrivit art. 113, copii certificate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea.

    (2) Reclamantul va completa cererea de indata. Atunci cand completarea nu este posibila, cererea se va inregistra si i se va acorda reclamantului un termen scurt. In cazul in care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca, pana la termenul acordat, urmeaza sa faca completarile sau modificarile necesare.

    (3) Acordarea termenului potrivit alin. 2 se face, in toate cazurile, cu mentiunea ca neindeplinirea in acest termen a obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecatii potrivit art. 1551.

    (4) abrogat de Legea nr. 69/2005.

    (5) In procesele in care, in conditiile art. 47, sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, dupa caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozitiile art. 68 si 1141 fiind aplicabile in mod corespunzator. Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamant in conditiile prevazute de alin. 2, iar de catre parat, o data cu intampinarea.

    Art. 1141. - (1) Presedintele, indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, fixeaza termenul de judecata pe care, sub semnatura, il da in cunostinta reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte parti vor fi citate potrivit legii.

    (2) Presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii de pe cerere si de pe inscrisuri, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.

    (3) Termenul de judecata va fi stabilit astfel incat de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie cel putin 30 de zile pentru a-si pregati apararea, iar in procesele urgente, cel putin 5 zile.

    (4) Daca paratul locuieste in strainatate, presedintele va putea fixa un termen mai indelungat. Prin citatie paratul va fi informat ca are obligatia de a-si alege domiciliul in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. In cazul in care paratul nu se conformeaza acestei obligatii, comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.

    (5) Sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare, presedintele, cu ocazia fixarii termenului prevazut la alin. 1, daca s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea paratului la interogatoriu, precum si orice alte masuri pentru administrarea probelor.

    (6) De asemenea, in conditiile legii, presedintele va putea incuviinta, prin incheiere executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt.

    SECTIUNEA a III-a
    Intampinarea

    Art. 115. - Intampinarea va cuprinde:

    1. exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului;
    2. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
    3. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor;
    4. semnatura.

    Art. 116. - (1) La intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt; de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanta.

    (2) Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o singura copie.

    Art. 117. - Cand sunt mai multi parati, ei vor raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare.

    Art. 118. - (1) Intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.

    (2) Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica.

    (3) In cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele ii va pune in vedere, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta; instanta va acorda, la cerere, un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii.

    SECTIUNEA a IV-a
    Cererea reconventionala

    Art. 119. - (1) Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala.

    (2) Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata.

    (3) Cererea reconventionala se depune o data cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

    (4) Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfarsit.

    Art. 120. - (1) Cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala.

    (2) Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit.

    SECTIUNEA a V-a
    Plangerea

    Art. 1201. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 1202. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    CAPITOLUL II
    Sedintele si politia lor

    Art. 121. - (1) Sedintele vor fi publice, afara de cazurile cand legea dispune altfel.

    (2) Instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta, daca dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. In acest caz, partile vor putea fi insotite, in afara de aparatorii lor, de cel mult doua persoane desemnate de ele.

    (3) Hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta publica.

    Art. 122. - (1) Presedintele exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte.

    (2) Daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor.

    (3) Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, afara numai daca le poarta in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei.

    (4) Acei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa. Acel ce vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare. Presedintele poate incuviinta exceptiuni de la aceasta indatorire.

    (5) Pot fi indepartati din sala cei nevarstnici si persoanele care s-ar infatisa intr-o tinuta necuviincioasa.

    (6) Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul dezbaterilor. Daca aceasta chemare ramane fara rezultat, el poate obliga pe tulburator sa paraseasca sala si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala.

    (7) Daca in cursul sedintei se savarseste o fapta penala, se aplica dispozitiile din Codul de procedura penala.

    (8) Presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala, daca altfel nu se poate pastra ordinea.

    Art. 123. - (1) Daca printre cei indepartati din sala ar fi vreuna din parti, inainte de inchiderea dezbaterilor, aceasta va fi chemata in sala si, sub pedeapsa de nulitate, i se vor pune in vedere toate faptele de capetenie petrecute in lipsa sa, precum si declaratiile celor ascultati.

    (2) Dispozitia de mai sus nu se aplica in cazul cand partea indepartata din sedinta a fost asistata de un avocat, care a ramas mai departe in sala.

    Art. 124. - Dispozitiile de mai sus se aplica in toate locurile unde judecatorii sunt chemati sa-si indeplineasca functiunile lor.

    CAPITOLUL III
    Judecata

    SECTIUNEA I
    Infatisari si dezbateri

    Art. 125. - (1) Presedintele va dispune sa se intocmeasca pentru fiecare sedinta o lista de pricinile sorocite sa se judece in acea zi si care va fi afisata la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei.

    (2) Pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca inaintea celorlalte.

    (3)Partile pot cere schimbarea randului, daca impricinatii avand pricini sorocite inaintea lor nu se impotrivesc.

    Art. 126. - Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.

    Art. 127. - Pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel.

    Art. 128. - (1) Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta.

    (2) Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului si in urma paratului.

    (3) In caz de trebuinta, presedintele poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini in timp de fiecare data.

    Art. 129. - (1) Partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.

    (2) Judecatorul, in tot cursul procesului, conduce desfasurarea acestuia, vegheaza la respectarea dispozitiilor legale si are puterea de a fixa termenele si de a ordona masurile necesare judecarii cererii. De asemenea, el are indatorirea sa faca respectate si sa respecte el insusi principiul contradictorialitatii si celelalte principii ale procesului civil.

    (3) In cazul in care partile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de mandatarii prevazuti la art. 68 alin. 5, judecatorul le va da indrumari cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin in proces.

    (4) Cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinta explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare.

    (5) Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.

    (6) In toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.

    Art. 130. - Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile si direct.

    Art. 131. - (1) In fata primei instante, judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor. In acest scop ei vor solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate.

    (2) Daca partile se impaca, judecatorul va constata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii pe care o va da. Dispozitiile art. 273 sunt aplicabile.

    Art. 132. - (1) La prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii, precum si pentru a propune noi dovezi. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea facerii intampinarii.

    (2) Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta:

    1. cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
    2. cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;
    3. cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;
    4. cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.

    (3) Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala si a propune dovezile in aparare.

    Art. 133. - (1) Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.

    (2) Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.

    Art. 134. - Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii.

    Art. 135. - Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata, care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna.

    Art. 136. - Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica.

    Art. 137. - (1) Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.

    (2) Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.

    Art. 138. - (1) Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. 112, 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul instantei, afara de cazurile:

    1. abrogat prin Decretul nr. 208 din 12.VIII.1950;
    2. cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea;
    3. cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;
    4. cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.

    (2) In cazurile prevazute la pct. 2 si 4, partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiasi aspect.

    (3) In cazul amanarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, sa depuna, cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata, copii certificate de pe inscrisurile invocate.

    Art. 139. - (1) Partea care a depus un inscris in copie certificata este datoare sa aiba asupra sa la sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai inainte in pastrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.

    (2) Daca partea potrivnica nu poate sa-si dea seama de exactitatea copiei fata cu originalul infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt, obligand partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.

    Art. 140. - (1) Inscrisurile depuse de parti raman dobandite judecatii si nu se mai pot retrage fara invoirea partii potrivnice.

    (2) Inscrisurile depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se vor lasa copii legalizate de grefa instantei, la care s-a facut depunerea.

    Art. 141. - (1) Cand se tagaduieste exactitatea traducerii in limba romana sau a scrierii cu litere latine, facuta de parte, instanta poate dispune ca traducerea sau scrierea cu litere latine sa se faca de un traducator autorizat sau, in lipsa, de o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.

    (2) Paratul va face aceasta cerere prin intampinare, iar reclamantul la primul termen de infatisare.

    Art. 142. - (1) Daca partea sau martorul nu cunoaste limba romana, se va folosi un traducator autorizat sau, in lipsa, o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.

    (2) Judecatorul poate indeplini functiunea de traducator fara a depune juramant.

    Art. 143. - Cand cel ce urmeaza a fi ascultat este mut sau surd si nu poate fi inteles, va fi pus sa scrie raspunsul. Daca nu stie sa scrie, se va folosi un talmaci, aplicandu-se dispozitiile privitoare la experti.

    Art. 144. - Cand cel obligat sa semneze declaratiile facute nu vrea sau nu poate sa semneze, se va face aratare in actul de procedura.

    Art. 1441. - In cazurile in care potrivit prevederilor Codului familiei, instanta de judecata urmeaza a asculta un copil minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Daca, fata de imprejurarile cauzei, instanta gaseste potrivit, ea va asculta copilul minor fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata.

    Art. 145. - Dezbaterile in continuare vor fi sorocite in sedinte deosebite, chiar in afara orelor statornicite pentru judecarea pricinilor.

    Art. 146. - Partile vor putea fi indatorate, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor verbale. Partile vor putea depune concluzii sau prescurtari chiar fara sa fie obligate. Ele vor fi inregistrate.

    Art. 147. - Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi semnata de judecatori si de grefier.

    Art. 148. - (1) La cerere, grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotarare sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar.

    (2) Copiile de pe incheieri, dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai dupa ce acestea au fost semnate de toti judecatorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a fi urmariti ca falsificatori.

    (3) In cazul cand dezbaterile s-au urmat in sedinta secreta, alte persoane decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri, expertize sau declaratii de martori decat cu incuviintarea presedintelui.

    Art. 149. - Instanta va incuviinta stenografierea dezbaterilor, in total sau in parte, la cererea partii. In acest caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.

    Art. 150. - Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise.

    Art. 151. - Pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.

    Art. 152. - Daca, la orice termen sorocit pentru judecata, se infatiseaza numai una din parti, instanta, dupa ce se va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, putand primi exceptiile si apararile partii care lipseste.

    Art. 153. - (1) Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la o infatisare, ea insasi sau prin mandatar, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul judecarii la acea instanta, prezumandu-se ca ea cunoaste termenele ulterioare.

    (2) Aceasta dispozitie nu se aplica:

    1. in cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata;
    2. in cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;
    3. in cazul cand procesul se repune pe rol;
    4. in cazul militarilor in termen si al detinutilor.

    (3) Termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice si cu citarea partilor. Citarea acestora se face in termen scurt, in camera de consiliu. Solutionarea cererii de preschimbare a termenului este de competenta presedintelui instantei, a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului care il inlocuieste. In cursul judecarii procesului cererea de preschimbare a termenului se solutioneaza de catre completul de judecata.

    Art. 154. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 155. - (1) Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul instantei.

    (2) Dupa o asemenea amanare, judecata, daca partile nu staruiesc, va fi suspendata si nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor.

    (3) Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor; este socotita ca atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.

    Art. 1551. - (1) Cand constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina partii reclamante, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare in judecata sau in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata, aratand in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate. Dispozitiile art. 1083 sunt aplicabile.

    (2) La cererea partii, judecata va fi reluata daca obligatiile la care se refera alin. 1 au fost indeplinite si, potrivit legii, aceasta poate continua.

    Art. 156. - (1) Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata.

    (2) Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.

    Art. 157. - Pricinile in care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din lipsa de timp vor fi amanate, la cererea uneia din parti, la un termen scurt pentru cand partile nu se vor mai cita. Aceste pricini vor fi judecate cu precadere.

    SECTIUNEA a II-a
    Exceptiile de procedura si exceptia puterii de lucru judecat

    Art. 158. - (1) Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.

    (2) Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit putand sa faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotararii asupra fondului.

    (3) Daca instanta se declara necompetenta, impotriva hotararii se poate exercita recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. Dosarul va fi trimis instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent, de indata ce hotararea de declinare a competentei a devenit irevocabila.

    (4) Trimiterea dosarului, dupa caz, instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei.

    (5) Daca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.

    Art. 159. - Necompetenta este de ordine publica:

    1. cand pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti;
    2. cand pricina este de competenta unei instante de alt grad;
    3. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura.

    Art. 160. - In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice.

    Art. 161. - (1) Cand instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu al drepturilor procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.

    (2) Daca lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea.

    Art. 162. - Exceptiile de procedura de ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai cand nu este nevoie de o verificare a imprejurarilor de fapt in afara dosarului.

    Art. 163. - (1) Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.

    (2) Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii in fata instantelor de fond.

    (3) Daca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante de grade deosebite, la instanta cu grad mai inalt.

    Art. 164. - (1) Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa legatura.

    (2) Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o.

    (3) Dosarul va fi trimis instantei mai intai investita, afara numai daca amandoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte instante.

    (4) Cand una din pricini este de competenta unei instante, si partile nu o pot inlatura, intrunirea se va face la acea instanta.

    Art. 165. - In orice stare a judecatii se pot desparti pricinile intrunite, daca instanta socoteste ca numai una din ele este in stare de a fi judecata.

    Art. 166. - Exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar inaintea instantelor de recurs.

    SECTIUNEA a III-a
    Administrarea dovezilor

    SUBSECTIUNEA 1
    §1. Dispozitii generale

    Art. 167. - (1) Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin intarziere.

    (2) Ele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.

    (3) Dovada si dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta in acelasi timp.

    (4) Cand dovada cu martori a fost incuviintata in conditiile art. 138, dovada contrara va fi ceruta sub pedeapsa decaderii in aceeasi sedinta, daca amandoua partile sunt de fata.

    (5) Partea lipsa la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare, la prima zi cand se infatiseaza.

    Art. 168. - (1) Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui dovedite, precum si mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea lor.

    (2) Administrarea dovezilor se va face in ordinea statornicita de instanta.

    (3) Cand o parte renunta la dovezile ce a propus, cealalta parte poate sa si le insuseasca.

    Art. 169. - (1) Administrarea probelor se face in fata instantei de judecata, daca legea nu dispune altfel.

    (2) abrogat prin Decretul nr. 38 din 16.II.1969.

    (3) Cand administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate, ea se va indeplini, prin delegatie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad. Daca felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc, instanta care administreaza dovada poate fi scutita de citarea partilor.

    Art. 170. - (1) Cand s-a incuviintat o cercetare locala, expertiza sau dovada cu martori, partea care a propus-o este obligata ca, in termen de 5 zile de la incuviintare, sa depuna suma statornicita de instanta pentru cheltuielile de cercetare, drumul si despagubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instantei.

    (2) Cand s-a incuviintat partilor dovezi potrivit dispozitiilor art. 138 pct. 2 si 4, termenul de mai sus poate fi prelungit pana la 15 zile.

    (3) Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea, pentru acea instanta, din dovada incuviintata.

    (4) Depunerea sumei se va putea insa face si dupa implinirea termenului, daca prin aceasta nu se amana judecata.

    Art. 171. - Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere, discutand in fapt, si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice.

    SUBSECTIUNEA a 2-a
    §2. Dovada cu inscrisuri

    Art. 172. - (1) Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona infatisarea lui.

    (2) Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.

    Art. 173. - Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau in parte, in cazurile:

    1. cand cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale;
    2. cand infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul;
    3. cand infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispretului public.

    Art. 174. - Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu-l infatiseaza la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cerut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui inscris.

    Art. 175. - (1) Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati sau a altei persoane, instanta va dispune aducerea lui in termenul fixat in acest scop. Cel care detine inscrisul este indreptatit sa refuze aducerea acestuia in cazurile prevazute de art. 173.

    (2) Infatisarea si aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala partii care a cerut dovada; suma de plata va fi stabilita prin incheiere irevocabila.

    Art. 176. - (1) Instanta nu va putea cere trimiterea cartilor funciare si a planurilor, a registrelor autoritatilor, precum si a inscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici.

    (2) Cercetarea acestor inscrisuri se va face, cu citarea partilor, de un magistrat delegat sau, daca inscrisul se gaseste in alta localitate, prin delegatie de catre instanta respectiva.

    SUBSECTIUNEA a 3-a
    §3. Verificarea de scripte

    Art. 177. - (1) Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este dator, fie sa recunoasca, fie sa tagaduiasca scrisul ori semnatura.

    (2) Mostenitorii sau urmasii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia.

    Art. 178. - (1) Cand una din parti declara ca nu recunoaste fie scrisul, fie semnatura, instanta va pasi la verificarea inscrisului.

    (2) Spre acest sfarsit, presedintele instantei va obliga pe cel caruia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti din inscris.

    (3) Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului.

    Art. 179. - (1) Daca instanta, dupa verificarea inscrisului cu scrisul sau semnatura facuta in fata ei sau cu alte inscrisuri, nu este lamurita, va dispune ca verificarea sa se faca prin expert, obligand partile sa depuna de indata inscrisuri pentru verificare.

    (2) Se primesc ca atare:

    1. inscrisurile autentice;
    2. inscrisurile private, netagaduite de parti;
    3. partea din inscris netagaduita;
    4. scrisul sau semnatura facuta inaintea instantei.

    (3) Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si parti.

    (4) Partile iau cunostinta de inscrisuri in sedinta.

    Art. 180. - (1) Daca una din parti declara ca scrisul sau semnatura este falsa si cealalta parte nu este de fata, instanta va dispune infatisarea partilor in persoana, la alt termen, cand partea care a invocat inscrisul va arata mijloacele sale de aparare si va depune inscrisul pentru verificare.

    (2) Partile vor fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala, daca dovedesc o impiedicare bine intemeiata.

    Art. 181. - (1) Presedintele va constata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului defaimat, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari, apoi il va semna, spre neschimbare si-l va incredinta grefei, dupa ce va fi semnat de grefier si de parti.

    (2) Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face aratare in procesul-verbal.

    Art. 182. - (1) La ziua sorocita, presedintele intreaba partea care a infatisat inscrisul daca intelege sa se foloseasca de el.

    (2) Daca partea lipseste, nu voieste sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de inscris, acesta va fi inlaturat.

    (3) Daca partea care a defaimat inscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa raspunda sau nu staruie in declaratie, inscrisul va fi socotit ca recunoscut.

    Art. 183. - aca partea care defaima inscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele falsului, instanta poate suspenda judecata pricinii, inaintand inscrisul procurorului impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia.

    Art. 184. - Cand nu este caz de judecata penala sau daca actiunea publica s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanta civila, prin orice mijloace de dovada.

    Art. 185. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    SUBSECTIUNEA a 4-a
    §4. Dovada cu martori

    Art. 186. - (1) Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost propusi prin cerere si intampinare.

    (2) In cazurile prevazute de art. 138 pct. 2 si 4, lista martorilor se va depune, sub pedeapsa decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.

    (3) Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, in care caz, lista se va depune in termenul si sub pedeapsa mai sus-aratate.

    (4) Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute de art. 170 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul sorocit pentru ascultarea lor.

    Art. 187. - Instanta va putea margini numarul martorilor propusi.

    Art. 188. - (1) Impotriva martorului care lipseste la prima citare instanta poate emite mandat de aducere.

    (2) In pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.

    (3) Daca, dupa mandatul de aducere, martorul nu se infatiseaza, instanta va putea pasi la judecata.

    (4)Instanta poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa, cand acesta este impiedicat de a veni in instanta.

    Art. 189. - (1) Nu pot fi ascultati ca martori:

    1. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv;
    2. sotul, chiar despartit;
    3. interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi;
    4. cei condamnati pentru juramant sau marturie mincinoasa.

    (2) Partile pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori si persoanele prevazute la alin. 1 pct. 1 si 2.

    Art. 190. - In pricinile privitoare la starea civila sau despartenie se vor putea asculta rudele si afinii mai sus-aratati, in afara de descendenti.

    Art. 191. - Sunt scutiti de a fi martori:

    1. slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii publici si orice alti muncitori pe care legea ii obliga sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii;
    2. functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;
    3. cei care prin raspunsurile lor s-ar expune ei insisi sau ar expune pe vreuna dintre persoanele aratate in art. 189 la pct. 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la dispretul public.

    Art. 192. - Presedintele, inainte de a lua marturia, va cere martorilor sa arate:

    1. numele, indeletnicirea, locuinta si varsta;
    2. daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;
    3. daca se afla in serviciul uneia din parti;
    4. daca este in judecata, in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna din parti.

    Art. 193. - (1) Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"

    (2) In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe biblie.

    (3) Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.

    (4) Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. 2.

    (5) Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".

    (6) Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".

    (7) Situatiile la care se refera alin. 3, 4, 5 si 6 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.

    (8) Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.

    (9) Despre toate acestea se va face mentiune in declaratia scrisa.

    (10) Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant; i se atrage insa atentia sa spuna adevarul.

    Art. 194. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 195. - Copilul mai mic de 14 ani si persoanele care din pricina debilitatii mintale sau in mod vremelnic sunt lipsite de discernamant, pot fi ascultate, insa la aprecierea depozitiei, instanta va tine seama de situatia speciala a martorului.

    Art. 196. - (1) Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de fata.

    (2) Ordinea ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, tinand seama si de cererea partilor.

    (3) Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte; el se poate folosi insa de insemnari cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

    Art. 197. - (1) Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta.

    (2) Martorii ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intrebati, fiind pusi fata.

    (3) Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la dezlegarea pricinii, este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta. Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea cat si motivul pentru care s-a inlaturat.

    Art. 198. - (1) Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre aceasta.

    (2) Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si de martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

    (3) Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incat sa nu se poate adauga nimic.

    Art. 199. - Daca din cercetare reies banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de mituire de martor, instanta va incheia proces-verbal si va trimite pe martor in fata autoritatilor penale.

    Art. 200. - (1) Martorul poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum si sa fie despagubit dupa starea sau indeletnicirea sa si potrivit cu departarea domiciliului si timpul pierdut.

    (2) Incheierea instantei este executorie.

    SUBSECTIUNEA a 5-a
    §5. Expertiza

    Art. 201. - (1) Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 209.

    (2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

    (3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti, judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari.

    (4) Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2 si 3.

    (5) La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de parti, daca prin lege nu se dispune altfel.

    Art. 202. - (1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita de biroul local de expertiza.

    (2) Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.

    Art. 203. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 204. - (1) Expertii se vor recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.

    (2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.

    (3) Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.

    Art. 205. - (1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.

    (2) Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.

    Art. 206. - (1) Expertul, precum si cei solicitati sa exprime punctul de vedere potrivit art. 201 alin. 3 vor depune urmatorul juramant: «Jur ca imi voi indeplini cu cinste si nepartinire insarcinarea incredintata de instanta de judecata. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!» Dispozitiile art. 193 alin. 2-7 sunt aplicabile in mod corespunzator.

    (2) Pentru depunerea juramantului, ei vor fi chemati in camera de consiliu, indata dupa numire, fara citarea partilor. Instanta va constata depunerea juramantului prin incheiere.

    Art. 207. - Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea, vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va trece intr-un proces-verbal, intocmit potrivit art. 198.

    Art. 208. - (1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.

    (2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.

    Art. 209. - Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata.

    Art. 210. - Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.

    Art. 211. - Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate ori li se va cere, caz in care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin incheiere executorie.

    Art. 212. - (1) Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.

    (2) Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.

    Art. 213. - (1) Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita.

    (2) La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin incheiere executorie data cu citarea partilor.

    Art. 214. - Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.

    SUBSECTIUNEA a 6-a
    §6. Cercetarea la fata locului

    Art. 215. - In cazul cand instanta va socoti de trebuinta, va putea hotari ca in intregul ei sau numai unul din magistrati sa mearga la fata locului spre a se lamuri asupra unor imprejurari de fapt care se vor arata prin incheiere.

    Art. 216. - (1) Cercetarea la fata locului se va face cu citarea partilor, putandu-se asculta martorii si expertii pricinii.

    (2) Despre cele urmate la fata locului se va incheia proces-verbal.

    Art. 217. - Cand instanta merge la fata locului, va fi insotita de procuror, in cazurile in care prezenta acestuia este ceruta de lege.

    SUBSECTIUNEA a 7-a
    §7. Interogatorul

    Art. 218. - Se va putea incuviinta chemarea la interogator, cand este privitor la fapte personale, care, fiind in legatura cu pricina, pot duce la dezlegarea ei.

    Art. 219. - (1) Cel chemat va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte.

    (2) Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, precum si partea potrivnica pot pune de-a dreptul intrebari celui chemat la interogator.

    (3) Partea nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte. Ea se poate folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

    (4) Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogator.

    Art. 220. - Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru actele incheiate si faptele savarsite de el in aceasta calitate.

    Art. 221. - (1) Raspunsurile la interogator vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatorul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

    (2) Daca partile nu voiesc sau nu pot sa semneze, se va face aratare in josul interogatorului.

    Art. 222. - (1) Statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat, vor raspunde in scris la interogatorul ce li se va comunica.

    (2) Se excepteaza societatile comerciale de persoane, ai caror asociati cu drept de reprezentare vor fi citati personal la interogator.

    Art. 223. - (1) Partea care are domiciliu in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta in judecata.

    (2) In acest caz, interogatorul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este indestulatoare.

    Art. 224. - Instanta poate incuviinta luarea interogatorului la locuinta, daca partea este impiedicata de a veni in fata instantei.

    Art. 225. - Daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogator sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice.

    SUBSECTIUNEA a 8-a
    §8. Juramantul

    Art. 226 – 233. - Abrogate prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.

    Art. 234. - Abrogat prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.

    SUBSECTIUNEA a 9-a
    §9. Asigurarea dovezilor

    Art. 235. - (1) Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare, sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.

    (2) Cererea poate fi facuta chiar daca nu este primejdie in intarziere, in cazul cand paratul isi da invoirea.

    Art. 236. - (1) Cererea se va indrepta, inainte de judecata, la judecatoria in circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul cercetarii, iar in timpul judecatii, la instanta care judeca pricina.

    (2) Partea va arata in cerere dovezile a caror administrare o pretinde, faptele ce voieste sa dovedeasca, precum si primejdia intarzierii sau invoirea paratului.

    (3) Paratul nu este obligat sa depuna intampinare. Instanta va hotari prin incheiere data in camera de consiliu.

    (4) In caz de primejdie in intarziere, instanta va putea incuviinta cererea si fara citarea partilor.

    Art. 237. - Administrarea dovezii va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va soroci.

    Art. 238. - (1) Incheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.

    (2) Incheierea data in timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata decat odata cu fondul.

    Art. 239. - (1) Orice persoana care are interes sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea dovezilor va putea cere instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea sa delege un executor judecatoresc din aceeasi circumscriptie sa constate la fata locului aceasta stare de fapt.

    (2) Presedintele poate incuviinta facerea constatarii fara instiintarea aceluia impotriva caruia se cere.

    (3) Procesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea, daca nu a fost de fata.

    (4) El va face dovada pana la dovada contrarie.

    Art. 240. - In caz de primejdie in intarziere, administrarea dovezii si constatarea prin executori judecatoresti se vor putea face si in zilele de sarbatoare si chiar in afara orelor legale, cu incuviintarea anume a magistratului.

    Art. 241. - (1) Dovezile administrate in conditiile mai sus prevazute pot sa fie folosite si de partea care nu a cerut administrarea lor.

    (2) Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi tinute in seama de instanta care judeca pricina in fond.

    SECTIUNEA a IV-a
    Suspendarea judecatii

    Art. 242. - (1) Instanta va suspenda judecata:

    1. cand amandoua partile o cer;
    2. daca nici una din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii.

    (2) Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris judecarea in lipsa.

    Art. 243. - (1) Judecata pricinilor se suspenda de drept:

    1. prin moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor;
    2. prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti pana la numirea tutorelui sau curatorului;
    3. prin moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii;
    4. prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului;
    5. prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului asupra reclamantului, in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.

    (2) Faptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor.

    Art. 244. - (1) Instanta poate suspenda judecata:

    1. cand dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;
    2. cand se ivesc indiciile unei infractiuni, a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea.

    (2) Suspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila.

    Art. 2441. - (1) Asupra suspendarii judecarii procesului instanta, in toate cazurile, se va pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat.

    (2) Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.

    Art. 245. - Judecata reincepe:

    1. prin cererea de redeschidere facuta de una din parti, cand ea s-a suspendat prin invoirea partilor sau prin lipsa lor;
    2. prin cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dupa caz, a partii interesate, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, in cazurile prevazute de art. 243.

    SECTIUNEA a V-a
    Renuntarea la judecata si renuntarea la drept

    Art. 246. - (1) Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa.

    (2) Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fara drept de apel.

    (3) Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.

    (4) Cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti.

    Art. 247. - (1) In caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor.

    (2) Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel.

    (3) Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic.

    (4) Hotararea se da fara drept de apel.

    (5) Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte in masura renuntarii.

    SECTIUNEA a VI-a
    Perimarea

    Art. 248. - (1) Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an. Partea nu se socoteste in vina, cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu.

    (2) Termenul perimarii nu curge cat timp, fara vina partii, cererea n-a ajuns inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate soroci termen de judecata.

    (3) In materie comerciala termenul de perimare este de sase luni.

    Art. 249. - Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care justifica un interes.

    Art. 250. - (1) Cursul perimarii este suspendat cat timp dainuieste suspendarea judecarii, pronuntata de instanta in cazurile prevazute de art. 244, precum si in alte cazuri stabilite de lege, daca suspendarea nu este cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata.

    (2) In cazurile prevazute de art. 243, cursul perimarii este suspendat timp de 3 luni de la data cand s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecatii, daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 6 luni ale termenului de perimare.

    (3) Perimarea se suspenda de asemenea pe timpul cat partea este impiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa.

    Art. 251. - (1) In cazul cand sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna, cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.

    Art. 252. - (1) Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii interesate. Presedintele instantei va cita de urgenta partile si va dispune ca grefa sa intocmeasca o dare de seama asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea.

    (2) Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie, in camera de consiliu sau in sedinta publica.

    Art. 253. - (1) Daca instanta constata ca perimarea nu a operat, pronunta o incheiere, care poate fi atacata o data cu fondul procesului.

    (2) Hotararea care constata perimarea este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare.

    Art. 254. - (1) Perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facute in acea instanta nu-si produc efectele.

    (2) Cand, insa, se face o noua cerere de chemare in judecata, partile pot folosi dovezile administrate in cursul judecarii cererii perimate, in masura in care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor.

    CAPITOLUL IV
    Hotararile

    SECTIUNEA I
    Dispozitii generale

    Art. 255

    (1) Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc "sentinte", iar hotararile prin care se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare se numesc "decizii".

    (2) Toate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se numesc "incheieri".

    Art. 256. - (1) Dupa sfarsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc in secret, fie in sedinta, fie in camera de consiliu.

    (2) Dupa chibzuire, presedintele aduna parerile judecatorilor, incepand cu cel mai nou in functiune sau cu cel mai tanar dintre asesorii populari, el pronuntandu-se cel din urma.

    Art. 257. - (1) Daca majoritatea legala nu se poate intruni, pricina se va judeca din nou in complet de divergenta, in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile.

    (2) La instantele de fond, parerile vor trebui sa fie totdeauna motivate inainte de judecarea divergentei, afara de cazul cand judecata se face chiar in ziua cand s-a ivit divergenta.

    (3) Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor ramase in divergenta; daca, dupa judecarea divergentei, vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult, sunt datori sa se uneasca intr-o singura parere.

    (4) Judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.

    (5) Dupa judecarea punctelor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii.

    (6) Dispozitiile alin. 3 se aplica prin asemanare si in cazurile in care completele de judecata sunt alcatuite in numar fara sot.

    Art. 258. - (1) Dupa ce s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata dispozitivul hotararii care se semneaza, sub sanctiunea nulitatii, de catre judecatori si in care se va arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate.

    (2) El se pronunta de presedinte, in sedinta, chiar in lipsa partilor.

    (3) Dupa pronuntarea hotararii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale.

    (4) Dispozitivul hotararii se consemneaza intr-un registru special, tinut de fiecare instanta.

    Art. 259. - Abrogat prin Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952.

    Art. 260. - (1) Daca instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile.

    (2) Judecatorul care a luat parte la judecata este indreptatit sa se pronunte, chiar daca nu mai face parte din alcatuirea instantei, afara de cazul cand i-a incetat calitatea de magistrat sau este suspendat din functie. In acest caz procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru ca acestea sa puna din nou concluzii in fata instantei legal constituite.

    (3) Alineatele 3 si 4 au fost abrogate prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 261. - (1) Hotararea se da in numele legii si va cuprinde:

    1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata;
    2. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor;
    3. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor;
    4. aratarea concluziilor procurorului;
    5. motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor;
    6. dispozitivul;
    7. calea de atac si termenul in care se poate exercita;
    8. aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta, precum si semnaturile judecatorilor si grefierului.

    (2) In cazul in care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea, presedintele instantei o va semna in locul sau, iar daca cel in imposibilitate sa semneze este grefierul, hotararea va fi semnata de grefierul sef, facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau pe grefier sa semneze hotararea.

    (3) Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui sa fie motivata in josul hotararii.

    Art. 262. - In cazurile in care judecatorii pot da termen pentru executare hotararii, ei vor face aceasta, prin chiar hotararea care dezleaga pricina, aratand si motivele pentru care au incuviintat termenul.

    Art. 263. - Datornicul nu va putea cere termen, nici nu va putea sa se bucure de termenul ce i s-a dat, daca bunurile lui se vand dupa cererea altui creditor, daca este in stare de faliment sau de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau daca prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau, sau daca nu a dat garantiile fagaduite.

    Art. 264. - (1) Cand motivarea hotararii nu se poate face pana la data pronuntarii, ea se va face in termen de cel mult 15 zile de la pronuntare. Daca instanta a fost alcatuita din mai multi magistrati, presedintele va putea insarcina pe unul din ei cu redactarea hotararii.

    (2) Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui redactata in acelasi timp cu hotararea.

    Art. 265. - Adaugirile, stersaturile sau schimbarile in cuprinsul hotararii vor trebui semnate de judecator, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

    Art. 266. - (1) Hotararea se va face in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de hotarari al instantei.

    (2) Pentru judecatorie, presedintele va putea incuviinta ca in locul celui de-al doilea exemplar al sentintei sa se treaca intr-un registru dispozitivul ei, semnat de judecatorul si grefierul care au luat parte la judecata.

    (3) Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul cand aceasta este necesar pentru curgerea unui termen de exercitarea unei cai ordinare de atac.

    Art. 267. - (1) Dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la calea de atac, facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces-verbal, semnat de presedinte si de grefier.

    (2) Renuntarile se pot face si in urma, prin infatisarea partii inaintea presedintelui sau prin inscris autentic.

    Art. 268. - (1) Incheierile premergatoare vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si hotararile

    (2) Judecatorii nu sunt legati prin aceste incheieri.

    (3) Ei sunt legati de acele incheieri care, fara a hotari in totul pricina, pregatesc dezlegarea ei.

    (4) Orice dispozitie luata de instanta prin incheiere va fi motivata.

    Art. 269. - (1) Hotararile vor fi investite cu formula executorie, dupa cum urmeaza:

    "Noi, Presedintele Romaniei"
    (Aici urmeaza cuprinsul hotararii).
    "Dam imputernicire si ordonam agentilor administrativi si ai fortei publice sa execute aceasta (hotarare); procurorilor sa staruie pentru aducerea ei la indeplinire. Spre credinta, prezenta (hotarare) s-a semnat de .............. (urmeaza semnatura presedintelui si a grefierului).

    (2) Hotararea investita se va da numai partii care a castigat sau reprezentantului ei.

    Art. 2691. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    SECTIUNEA a II-a
    Hotararile partiale

    Art. 270. - Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii.

    SECTIUNEA a III-a
    Hotararile care consfintesc invoiala partilor

    Art. 271. - (1) Partile se vor infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.

    (2) Daca partile se infatiseaza la ziua sorocita pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita, chiar de un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta.

    (3) Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu.

    Art. 272. - Invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii.

    Art. 273. - Hotararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel.

    SECTIUNEA a IV-a
    Cheltuielile de judecata

    Art. 274. - (1) Partea care cade in pretentiuni va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.

    (2) Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura si impozit proportional, plata expertilor, despagubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut.

    (3) Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.

    Art. 275. - Paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, afara numai daca a fost pus in intarziere inainte de chemarea in judecata.

    Art. 276. - Cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.

    Art. 277. - Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.

    SECTIUNEA a V-a
    Executia vremelnica

    Art. 278. - Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:

    1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;
    2. despagubiri pentru accidente de munca;
    3. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale.
    31. despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii, daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice;
    4. reparatii grabnice;
    5. punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului;
    6. pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;
    7. in cazul prevazut de art. 270;
    8. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.

    Art. 279. - (1) Instanta poate incuviinta executia vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata de temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in intarziere; in acest caz instanta va putea obliga la darea unei cautiuni.

    (2) Executia vremelnica nu se poate incuviinta:

    1. in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror altor lucrari avand o asezare fixa;
    2. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara.

    (3) Cererea de executie vremelnica se va putea face si verbal in instanta pana la inchiderea dezbaterilor.

    (4) Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel.

    Art. 280. - (1) Cererea pentru suspendarea executiei vremelnice se va putea face fie o data cu apelul fie deosebit in tot cursul instantei de apel.

    (2) Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotararii.

    (3) Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel. Dispozitiile art. 403 alin. 3 sunt aplicabile.

    (4) Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu dare in cautiune, al carei cuantum il va fixa instanta.

    (5) Pana la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi incuviintata vremelnic, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevazute la alin. 4.

    SECTIUNEA a VI-a
    Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii

    Art. 281. - (1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.

    (2) Instanta se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu. Partile vor fi citate numai daca instanta socoteste ca este necesar sa dea anumite lamuriri.

    (3) In cazul hotararilor, indreptarea se va face in ambele exemplare ale hotararii.

    Art. 2811. - (1) In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice, partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice. Cererea poate fi formulata in termenul prevazut de lege pentru declararea, dupa caz, a apelului sau recursului impotriva acelei hotarari.

    (2) Instanta va rezolva cererea de urgenta, prin incheiere data in camera de consiliu, cu citarea partilor.

    (3) Incheierea se va atasa la hotarare atat in dosarul cauzei, cat si in dosarul de hotarari al instantei.

    Art. 2812. - (1) Daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.

    (2) Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, prin hotarare separata. Prevederile art. 2811 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.

    (3) Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul cand instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor.

    Art. 2813. - (1) Incheierile pronuntate in temeiul art. 281 si art. 2811, precum si hotararea pronuntata potrivit art. 2812, sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile in legatura cu care s-a solicitat, dupa caz, indreptarea, lamurirea sau inlaturarea dispozitiilor potrivnice ori completarea.

    (2) Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de indreptarea, lamurirea sau completarea hotararii.

    TITLUL IV
    APELUL

    CAPITOLUL I
    Termenul si formele apelului

    Art. 282. - (1) Hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de catre tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.

    (2) Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt sau s-a suspendat cursul judecatii.

    (3) Apelul impotriva hotararii se socoteste facut si impotriva incheierilor premergatoare.

    Art. 2821. - (1) Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, obligatii de plata a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil, in valoare de pana la 200 milioane lei inclusiv, actiunile posesorii, cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

    (2) Hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, daca legea nu prevede altfel.

    Art. 283. - Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel.

    Art. 284. - (1) Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.

    (2) Termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare.

    (3) Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.

    (4) Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii.

    (5) Apelul declarat in termen suspenda executarea hotararii de prima instanta, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege.

    Art. 285. - (1) Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor.

    (2) Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii prevazute la alin. 1. Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restransa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.

    (3) Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.

    Art. 286. - Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. In acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.

    Art. 287. - (1) Cererea de apel va cuprinde:

    1. numele, domiciliul sau resedinta partilor;
    2. aratarea hotararii care se ataca;
    3. motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;
    4. dovezile invocate in sustinerea apelului;
    5. semnatura.

    (2) Cerintele de la punctele 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la punctele 3 si 4, sub sanctiunea decaderii. Aceste cerinte pot fi implinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii, in conditiile prevazute de art. 133 alin. 2.

    (3) Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5.

    Art. 288. - (1) La cererea de apel se vor alatura atatea copii cati intimati sunt.

    (2) Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.

    (3) Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile.

    (4) Cu toate acestea, apelul va fi trimis de indata daca s-a facut cerere pentru suspendarea executarii hotararii primei instante.

    Art. 289. - (1) Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va fixa termen de infatisare, potrivit dispozitiilor art. 1141, si va dispune citarea partilor.

    (2) Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu citatia, o copie de pe cererea si de pe motivele de apel, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.

    (3) Dispozitiile art. 113 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.

    (4) Apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel.

    Art. 290. - Cand apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari au fost repartizate la sectii deosebite, presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea apelului la sectia cea dintai investita.

    Art. 291. - (1) In cazul cand intimatul nu a primit, in termenul prevazut de art. 1141, comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intampinare.

    (2) Daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost comunicate in termen, instanta va dispune amanarea cauzei, cu indeplinirea cerintelor art. 1141 alin. 3.

    Art. 292. - (1) Partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare sau dovezi decat de cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri.

    (2) In cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta.

    Art. 293. - (1) Intimatul este in drept, chiar dupa implinirea termenului de apel, sa adere la apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. Cererea se poate face pana la prima zi de infatisare.

    (2) Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel prevazuta la alin. 1 ramane fara efecte. Cu toate acestea, daca aderarea s-a facut inauntrul termenului de apel, ea se considera apel principal.

    Art. 2931. - In caz de coparticipare procesuala, precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept, chiar dupa implinirea termenului de apel, sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca acesta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice in proces. Dispozitiile art. 293 se aplica in mod corespunzator.

    CAPITOLUL II
    Judecarea apelului

    Art. 294. - (1) In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi.

    (2) Se vor putea cere insa dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. De asemenea, se va putea solicita compensatia legala.

    Art. 295. - (1) Instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu.

    (2) Instanta va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea probelor noi propuse in conditiile art. 292, daca considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzei.

    Art. 296. - Instanta de apel poate pastra ori schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata. Apelantului nu i se poate insa crea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata, afara de cazul in care sunt aplicabile dispozitiile art. 293 sau 2931.

    Art. 297. - (1) In cazul in care prima instanta s-a declarat necompetenta ori a respins sau a anulat cererea de chemare in judecata fara a intra in cercetarea fondului si instanta de apel, gasind apelul intemeiat, a anulat hotararea apelata, va evoca fondul si va judeca procesul, pronuntand o hotarare definitiva.

    (2) Daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost necompetenta, anuland hotararea atacata, va trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de cazul cand constata propria sa competenta. In acest caz, precum si atunci cand exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat in fond, instanta de apel, anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea pronuntata, va retine procesul spre judecare.

    Art. 298. - Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul titlu.

    TITLUL V
    CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC

    CAPITOLUL I
    Recursul

    SECTIUNEA I
    Termenul si formele recursului

    Art. 299. - (1) Hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului.

    Art. 300. - (1) Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.

    (2) La cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executarii hotararii recurate si in alte cazuri decat cele la care se refera alin. 1.

    (3) Suspendarea la cerere a executarii hotararii poate fi acordata numai dupa depunerea unei cautiuni ce se va stabili, prin incheiere, cu ascultarea partilor in camera de consiliu, scop in care acestea vor fi citate in termen scurt, chiar inainte de primul termen de judecata, daca este cazul. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

    (4) abrogat de art. I pct. 108 din O.U.G. nr. 138/2000.

    (5) Pentru motive temeinice instanta poate reveni asupra suspendarii acordate, dispozitiile alin. 3 aplicandu-se in mod corespunzator. Cautiunea se elibereaza recurentului de indata, daca intimatul declara in mod expres ca nu urmareste obligarea recurentului la despagubiri pentru prejudiciile cauzate in urma exercitarii recursului.

    Art. 301. - Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Dispozitiile art. 284 se aplica in mod corespunzator.

    Art. 302. - Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.

    Art. 303. - (1) Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs.

    (2) Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.

    (3) Cererea de recurs va cuprinde aratarea motivelor de casare si dezvoltarea lor.

    (4) In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.

    (5) Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o inapoieze partii prezente, daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege, pentru a fi refacuta, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.

    (6) Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii.

    Art. 304. - Modificarea sau casarea unei hotarari se poate cere:

    1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
    2. cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii;
    3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;
    4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
    5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2;
    6. daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
    7. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii;
    8. cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;
    9. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii;
    10. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotaratoare pentru dezlegarea pricinii.

    Art. 3041. - Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.

    Art. 305. - In instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor.

    Art. 306. - (1) Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazurilor prevazute in alineatul 2.

    (2) Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs, care insa este obligata sa le puna in dezbatere partilor.

    (3) Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. 304.

    Art. 307. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 308. - (1) Presedintele instantei, dupa ce se va constata ca procedura de comunicare a hotararii a fost indeplinita, va fixa termen de judecata si va dispune citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs.

    (2) Intimatul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata.

    (3) Dupa fixarea termenului de judecata presedintele completului va intocmi un raport asupra recursului sau va desemna un alt membru al completului in acest scop. La Curtea Suprema de Justitie raportul poate fi intocmit si de un magistrat-asistent.

    (4) Raportorul va verifica daca recursul indeplineste cerintele de forma, daca motivele invocate se incadreaza in cele prevazute de art. 304 si va arata pozitia jurisprudentei si a doctrinei in problemele de drept vizand dezlegarea data prin hotararea atacata.

    (5) Raportul va trebui depus la dosar cu cel putin 5 zile inainte de ziua infatisarii.

    SECTIUNEA a II-a
    Judecarea recursului si efectele casarii

    Art. 309. - (1) Presedintele va da cuvantul partilor dupa citirea raportului.

    (2) Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand este parte principala sau recurent.

    Art. 310. - Daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar el se va socoti facut in termen.

    Art. 311. - (1) Hotararea casata nu are nici o putere.

    (2) Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.

    Art. 312. - (1) Instanta poate admite recursul, il poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.

    (2) In caz de admitere a recursului, hotararea atacata poate fi modificata sau casata, in tot sau in parte.

    (3) Modificarea hotararii atacate se pronunta pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 si 10, iar casarea pentru cele prevazute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 si 5. Daca sunt gasite intemeiate mai multe motive dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanta de recurs va casa in intregime hotararea atacata, pentru a se asigura o judecata unitara.

    (4) In caz de casare, curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond, fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop.

    (5) Cu toate acestea, in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad.

    (6) In caz de casare a hotararii atacate, pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 3, instanta va trimite dosarul spre judecare instantei judecatoresti competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibila.

    (7) Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel, va casa hotararea recurata si va solutiona cauza potrivit competentei sale.

    Art. 313. - Curtea Suprema de Justitie, in caz de casare, trimite cauza spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotararea casata ori, atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer, altei instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cand trimite cauza instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii.

    Art. 314. - Curtea Suprema de Justitie hotaraste asupra fondului pricinii in toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite.

    Art. 315. - (1) In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.

    (2) Cand hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reincepe de la actul anulat.

    (3) Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.

    (4) La judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului dupa casarea hotararii de catre instanta de recurs, dispozitiile art. 296 sunt aplicabile in mod corespunzator.

    Art. 316. - Dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol.

    CAPITOLUL I1
    Contestatia in anulare

    Art. 317. - (1) Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru motivele aratate mai jos, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.

    1. cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii;
    2. cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta.

    (2) Cu toate acestea, contestatia poate fi primita pentru motivele mai sus-aratate, in cazul cand aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.

    Art. 318. - (1) Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie, cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale, sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare.

    (2) abrogat prin art. I pct. 121 din O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 319. - (1) Contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca.

    (2) Contestatia se poate face inainte de inceperea executarii si in tot timpul ei, pana la savarsirea ultimului act de executare. Impotriva hotararilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabila.

    Art. 320. - (1) Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere.

    (2) Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

    (3) Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.

    Art. 321. - Nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei dintai.

    CAPITOLUL II
    Revizuirea hotararilor

    Art. 322. - Revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri:

    1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire;
    2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
    3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta;
    4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii. In cazul in care, in ambele situatii, constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, instanta de revizuire se va pronunta mai intai, pe cale incidentala, asupra existentei sau inexistentei infractiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat si cel invinuit de savarsirea infractiunii.
    5. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.
    6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela sau consiliul judiciar nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere;
    7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.
    Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs. In cazul cand una dintre instante este Curtea Suprema de Justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;
    8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.

    Art. 323. - (1) Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitiva si a carei revizuire se cere.

    (2) In cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice. Cand cele doua instante care au dat hotararile potrivnice fac parte din circumscriptii judecatoresti deosebite, instanta mai mare in grad la care urmeaza sa se indrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei care a dat prima hotarare.

    Art. 324. - (1) Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:

    1. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 al. 1, de la comunicare a hotararilor definitive, iar cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotararile prevazute la punctul 7 al. 2 de la pronuntarea ultimei hotarari;
    2. in cazul prevazut de art. 322 pct. 3, de la cel din urma act de executare;
    3. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 4, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de hotararea care a declarat fals inscrisul. In lipsa unei astfel de hotarari termenul curge de la data cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii acestora.
    4. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 5, din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoca ori, dupa caz, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea desfiintata sau modificata pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.
    5. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotararii definitive facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica, sau de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea capacitatii; in aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.

    (2) In cazul art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii.

    Art. 325. - Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

    Art. 326. - (1) Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata.

    (2) Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

    (3) Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.

    Art. 327. - (1) Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare.

    (2) Se va face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului hotararii revizuite.

    Art. 328. - (1) Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita.

    (2) Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul.

    CAPITOLUL III
    Recursul in interesul legii si recursul in anulare

    Art. 329. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, are dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.

    (2) Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    (3) Solutiile se pronunta in interesul legii si nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate.

    Art. 3291. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 3292. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 330. - Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs in anulare, la Curtea Suprema de Justitie, hotararile judecatoresti irevocabile pentru urmatoarele motive:

    1. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
    2. cand s-a produs o incalcare esentiala a legii, ce a determinat o solutionare gresita a cauzei pe fond, printr-o hotarare ramasa irevocabila, in urma epuizarii cailor de atac prevazute de lege;
    3. cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata;
    4. cand Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale si faptul ca partea, potrivit legii romane, poate obtine o reparatie, cel putin partiala, prin anularea hotararii pronuntate de o instanta romana.

    Art. 3301. - (1) In cazurile prevazute de art. 330 alin. 1 pct. 1 si 2, recursul in anulare se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila.

    (2) Pentru motivul prevazut la art. 330 alin. 1 pct. 3, recursul in anulare se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

    (3) In cazul prevazut de art. 330 alin. 1 pct. 4, recursul in anulare se poate declara in termen de 6 luni de la data comunicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului catre statul roman.

    Art. 3302. - (1) Dupa introducerea recursului in anulare, la cererea partii interesate, instanta poate sa dispuna suspendarea executarii hotararii atacate. Cautiunea este obligatorie si va fi stabilita de catre instanta. Dispozitiile art. 403 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.

    (2) Cererea de suspendare se poate solutiona si inainte de primul termen de judecata, in camera de consiliu, cu citarea partilor si concluziile procurorului.

    Art. 3303. - (1) La judecarea si solutionarea recursului in anulare se aplica in mod corespunzator dispozitiile privitoare la recurs.
    (2) Judecata recursului in anulare se face de urgenta si cu precadere, cu participarea procurorului, care expune motivele acestui recurs si pune concluzii.

    Art. 3304. - Pana la inchiderea dezbaterilor procurorul general isi poate retrage motivat recursul in anulare. In acest caz, partile din proces pot cere continuarea judecatii.

    CARTEA III: DISPOZITII GENERALE PRIVITOARE LA PROCEDURILE NECONTENCIOASE

    Art. 331. - Cererile pentru dezlegarea carora este nevoie de mijlocirea instantei fara insa sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti, sau la luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozitiilor de procedura mai jos aratate.

    Art. 332. - (1) Cererile necontencioase care sunt in legatura cu o lucrare sau o pricina in curs la o instanta sau pe care aceasta a dezlegat-o, ori daca au ca obiect eliberarea unor inscrisuri, titluri sau valori aflate in depozitul unei instante, se vor indrepta la acea instanta.

    Art. 333. - (1) Cererea va cuprinde numele si domiciliul celui care o face si ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei, precum si aratarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii si semnatura.

    (2) Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina.

    Art. 334. - (1) Instanta isi verifica competenta din oficiu, putand cere partii lamuririle necesare.

    (2) Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei in drept sa hotarasca.

    Art. 335. - Daca cererea, prin insusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, instanta o va respinge.

    Art. 336. - (1) Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie.

    (2) Ea este supusa apelului.

    (3) Termenul de apel va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost de fata, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.

    (4) Apelul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la dezlegarea cererii.

    (5) Apelul se face intr-un singur exemplar, neinsotit de copii.

    (6) Executarea incheierii poate fi suspendata de instanta de apel cu sau fara cautiune.

    (7) Apelul si recursul se judeca in camera de consiliu.

    Art. 337. - Incheierile nu au puterea lucrului judecat.

    Art. 338. - (1) Procedura prevazuta in articolele de mai sus se intregeste cu dispozitiile de procedura contencioasa, in masura in care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii.

    (2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura speciala raman supuse dispozitiilor speciale, care se vor intregi cu cele prevazute in cuprinsul cartii de fata.

    Art. 339. - (1) Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in caderea presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios.

    (2) In aceste cazuri, presedintele este tinut sa pronunte incheierea in termen de cel mult 3 zile de la primirea cererii.

    (3) Apelul impotriva incheierii date de presedintele judecatoriei se judeca de tribunal, iar apelul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau al curtii de apel se judeca de completul instantei respective.

    CARTEA IV: DESPRE ARBITRAJ

    CAPITOLUL I
    Dispozitii generale

    Art. 340. - Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.

    Art. 3401. - Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor de fata, tribunalul arbitral.

    Art. 341. - (1) Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale, incheiata conform cu prevederile cap. II.

    (2) Sub rezerva respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului, inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale, continutul si forma hotararii arbitrale si, in general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.

    (3) In lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit.

    (4) Daca nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica dispozitiile ce urmeaza.

    Art. 3411. - Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta de arbitraj sau de o terta persoana.

    Art. 342. - (1) Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului, partea interesata poate sesiza instanta de judecata care, in lipsa conventiei arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond, in prima instanta.

    (2) In cazul in care partile au incheiat conventia arbitrala in cursul judecarii litigiului la o instanta judecatoreasca, aceasta devine competenta sa solutioneze cererile prevazute in alin. 1.

    (3) Instanta va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere, cu procedura ordonantei presedintiale.

    CAPITOLUL II
    Conventia arbitrala

    Art. 343. - (1) Conventia arbitrala se incheie, in scris, sub sanctiunea nulitatii.

    (2) Ea se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal, fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, denumita compromis.

    Art. 3431. - (1) Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.

    (2) Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.

    Art. 3432. - Prin compromis partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.

    Art. 3433. - (1) Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenta instantelor judecatoresti.

    (2) Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un litigiu si hotaraste in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotararii arbitrale, conform art. 364.

    Art. 3434. - (1) In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica competenta.

    (2) Instanta va retine spre solutionare procesul daca:

    a) paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala;
    b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;
    c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in arbitraj.

    (3) In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti, se va declara necompetenta, daca va constata ca exista conventie arbitrala.

    (4) In caz de conflict de competenta, hotaraste instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul.

    CAPITOLUL III
    Arbitrii. Constituirea tribunalului arbitral. Termenul si locul arbitrajului

    Art. 344. - Poate fi arbitru orice persoana fizica, de cetatenie romana, care are capacitate deplina de exercitiu a drepturilor.

    Art. 345. - (1) Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi ori mai multi arbitri.

    (2) Daca partile n-au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei arbitri, cate unul numit de fiecare dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul - desemnat de cei doi arbitri.

    (3) Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese comune vor numi un singur arbitru.

    Art. 346. - Este nula clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitru in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decat cealalta parte.

    Art. 347. - (1) Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale.

    (2) Cand arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa recurga la arbitraj invita cealalta parte, in scris, sa procedeze la numirea lor.

    (3) In comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj, precum si enuntarea succinta a pretentiilor si a temeiului lor.

    Art. 348. - Partea careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita, la randul sau, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, raspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic sau, dupa caz, numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului desemnat de ea.

    Art. 349. - Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie sa fie facuta in scris si comunicata partilor in termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire.

    Art. 350. - Cei doi arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului, in termen de 10 zile de la ultima acceptare. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. 349.

    Art. 351. - (1) In caz de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, partea care vrea sa recurga la arbitraj poate cere instantei judecatoresti sa procedeze la numirea arbitrului ori, dupa caz, a supraarbitrului.

    (2) Incheierea de numire se va da in termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea partilor. Ea nu este supusa cailor de atac.

    Art. 3511. - (1) Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala independenta si impartialitatea sa. Cauzele de recuzare sunt cele prevazute pentru recuzarea judecatorilor. Poate constitui o cauza de recuzare si neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitri prevazute in conventia arbitrala.

    (2) O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decat pentru cauze survenite dupa numire.

    (3) Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea cauze survin dupa acceptare, de indata ce le-a cunoscut.

    (4) Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului decat daca partile, instiintate potrivit alineatului precedent, comunica in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest caz, ea are dreptul sa se abtina de la judecarea litigiului, fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de recuzare.

    Art. 3512. - (1) Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare.

    (2) Cererea de recuzare se solutioneaza de instanta judecatoreasca, prevazuta de art. 342, cu citarea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la sesizare. Incheierea nu este supusa cailor de atac.

    Art. 352. - In caz de vacanta, pentru orice cauza, recuzare, revocare, abtinere, renuntare, impiedicare, deces, si daca nu s-a numit un supleant sau daca acesta este impiedicat sa-si exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui.

    Art. 353. - Arbitrii sunt raspunzatori de daune, in conditiile legii:

    a) daca, dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;
    b) daca, fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;
    c) daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau divulgand date de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea partilor;
    d) daca incalca in mod flagrant indatoririle ce le revin.

    Art. 3531. - In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, toate atributiile ce revin instantei judecatoresti in temeiul dispozitiilor din prezentul capitol se exercita de acea institutie, conform regulamentului sau, afara numai daca acel regulament prevede altfel.

    Art. 3532. - (1) Tribunalul arbitral se considera constituit pe data ultimei acceptari a insarcinarii de arbitru, de supraarbitru sau, dupa caz, de arbitru unic.

    (2) Data acceptarii este cea a expedierii prin posta a comunicarii prevazute de art. 349.

    Art. 3533. - (1) Daca partile n-au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea in termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale.

    (2) Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri incidente adresate instantei judecatoresti de art. 342.

    (3) Partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului.

    (4) De asemenea, tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului cu cel mult doua luni.

    (5) Termenul se prelungeste de drept cu doua luni in cazul prevazut de art. 3603, precum si in cazul decesului uneia dintre parti.

    (6) Trecerea termenului prevazut in prezentul articol nu poate sa constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afara de cazul in care una dintre parti a notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral, pana la primul termen de infatisare, ca intelege sa invoce caducitatea.

    Art. 354. - Partile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabileste de tribunalul arbitral.

    CAPITOLUL IV
    Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare. Intampinarea. Cererea reconventionala

    Art. 355. - (1) Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care va cuprinde:

    a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul comertului, numarul de telefon, contul bancar;
    b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in litigiu, anexandu-se dovada calitatii;
    c) mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis copie de pe acesta;
    d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;
    e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;
    f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
    g) semnatura partii.

    (2) Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri.

    Art. 356. - Reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate.

    Art. 3561. - (1) In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul va face intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute in art. 355, pentru cererea de arbitrare.

    (2) Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intampinare, trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la primul termen de infatisare. Dispozitiile art. 35812 alin. 3 raman aplicabile.

    (3) Daca prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare.

    (4) Dispozitiile art. 356 se aplica in mod corespunzator.

    Art. 357. - (1) Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.

    (2) Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.

    CAPITOLUL V
    Procedura arbitrala

    Art. 358. - In intreaga procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor, sub sanctiunea nulitatii hotararii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii.

    Art. 3581. - (1) Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului, a citatiilor, hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire. Informatiile si instiintarile pot fi facute si prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicarii si a textului transmis.

    (2) Inscrisurile pot fi inmanate si personal partii, sub semnatura.

    (3) Dovezile de comunicare se depun la dosar.

    Art. 3582. - (1) Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii, tribunalul arbitral verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va socoti necesar, va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea dosarului.

    (2) Dupa aceasta verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului, tribunalul arbitral fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea partilor.

    Art. 3583. - Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un interval de timp de cel putin 15 zile.

    Art. 3584. - Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti si pot fi asistate de orice persoana.

    Art. 3585. - Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului, afara numai daca partea lipsa nu va cere, cel mai tarziu pana in preziua dezbaterii, amanarea litigiului pentru motive temeinice, incunostintand in acelasi termen si cealalta parte, precum si arbitrii. Amanarea se poate acorda o singura data.

    Art. 3586. - Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se faca in lipsa sa, pe baza actelor de la dosar, art. 3583 ramanand insa aplicabil.

    Art. 3587. - Daca ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta in termen, tribunalul arbitral va solutiona litigiul in afara de cazul in care s-a cerut amanarea pentru motive temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, sa amane judecarea litigiului, citand partile, daca apreciaza ca prezenta lor la dezbatere este necesara.

    Art. 3588. - (1) Inaintea sau in cursul arbitrajului oricare dintre parti poate cere instantei judecatoresti competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite imprejurari de fapt.

    (2) La aceasta cerere se vor anexa, in copie, cererea de arbitrare sau, in lipsa, dovada comunicarii prevazute de art. 347 alin. 2 si 3, precum si conventia arbitrala.

    (3) Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de catre partea care le-a cerut.

    Art. 3589. - In cursul arbitrajului, masurile asiguratoare si masurile vremelnice, ca si constatarea anumitor imprejurari de fapt pot fi incuviintate si de tribunalul arbitral. In caz de impotrivire, executarea acestor masuri se dispune de catre instanta judecatoreasca.

    Art. 35810. - (1) Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi intemeiaza in litigiu pretentia sau apararea.

    (2) In vederea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege.

    Art. 35811. - (1) Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral. Acesta poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral.

    (2) Ascultarea martorilor si a expertilor se face fara prestare de juramant.

    (3) Tribunalul arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constrangere si nici sa aplice sanctiuni martorilor sau expertilor. Pentru luarea acestor masuri partile se pot adresa instantei judecatoresti prevazute de art. 342.

    (4) Aprecierea probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor convingeri.

    Art. 35812. - (1) Orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si desfasurarea procedurii pana la primul termen de infatisare, trebuie ridicata, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la acest prim termen, daca nu s-a stabilit un termen mai scurt.

    (2) Orice cereri ale partilor si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare.

    (3) Probele care nu au fost cerute cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare nu vor mai putea fi invocate in cursul arbitrajului, afara de cazurile in care:

    a) necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;
    b) administrarea probei nu pricinuieste amanarea solutionarii litigiului.

    Art. 35813. - (1) Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta.

    (2) Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata in incheiere si va fi motivata.

    (3) Incheierea de sedinta va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute la art. 361 lit. a si b, si urmatoarele mentiuni:

    a) o scurta descriere a desfasurarii sedintei;
    b) cererile si sustinerile partilor;
    c) motivele pe care se sprijina masurile dispuse;
    d) dispozitivul;
    e) semnaturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 3602.

    (4) Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului. La cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate indrepta sau completa incheierea de sedinta, printr-o alta incheiere. Partilor li se comunica, la cerere, copie de pe incheierea de sedinta.

    CAPITOLUL VI
    Cheltuielile arbitrale

    Art. 359. - (1) Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suporta potrivit intelegerii dintre parti.

    (2) In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte.

    Art. 3591. - (1) Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin contributie egala.

    (2) Partile pot fi obligate solidar la plata.

    (3) Daca paratul nu-si indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. 1, in termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna intreaga suma, urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.

    (4) De asemenea, tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la avansarea altor cheltuieli arbitrale.

    Art. 3592. - Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pana la consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol.

    Art. 3593. - La cererea oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342 va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.

    Art. 3594. - (1) Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a hotararii arbitrale.

    (2) Daca arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarare, onorariile arbitrilor pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator.

    Art. 3595. - Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti sau pana la depunerea acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii hotararii arbitrale.

    Art. 3596. - In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.

    CAPITOLUL VII
    Hotararea arbitrala

    Art. 360. - (1) Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal si al normelor de drept aplicabile, tinand seama cand este cazul si de uzantele comerciale.

    (2) Pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona litigiul in echitate.

    Art. 3601. - (1) In toate cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnandu-se in hotarare aceasta participare.

    (2) Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului.

    Art. 3602. - Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar fara sot de arbitri, hotararea se ia cu majoritate de voturi. Arbitrul care a avut o alta parere isi va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care aceasta se sprijina.

    Art. 3603. - Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot de arbitri si acestia nu se inteleg asupra solutiei, se va proceda la numirea unui supraarbitru conform intelegerii dintre parti sau, in lipsa, conform art. 351. Supraarbitrul numit se va uni cu una dintre solutii, o va putea modifica sau va putea pronunta o alta solutie, dar numai dupa ascultarea partilor si a celorlalti arbitri.

    Art. 361. - Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:

    a) componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;
    b) numele partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul, numele reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
    c) mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;
    d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;
    e) motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia;
    f) dispozitivul;
    g) semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 3602.

    Art. 362. - (1) Daca prin hotararea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere, oricare dintre parti poate solicita, in termen de 10 zile de la data primirii hotararii, completarea ei. Hotararea de completare se da cu citarea partilor.

    (2) Greselile materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli evidente care nu schimba fondul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi rectificate, la cererea oricareia dintre parti, formulata in termenul prevazut de alin. 1 sau din oficiu, printr-o incheiere de indreptare.

    (3) Hotararea de completare sau incheierea de indreptare face parte integranta din hotararea arbitrala.

    (4) Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau indreptarea hotararii.

    Art. 363. - (1) Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data pronuntarii ei.

    (2) La cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind comunicarea hotararii, in conditiile alin. 1.

    (3) Hotararea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari judecatoresti definitive.

    Art. 3631. - (1) In termen de 20 de zile de la data comunicarii hotararii, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.

    (2) In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea institutie.

    CAPITOLUL VIII
    Desfiintarea hotararii arbitrale

    Art. 364. - Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul din urmatoarele motive:

    a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;
    b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante;
    c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala;
    d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita;
    e) hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art. 3533;
    f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
    g) hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitri;
    h) dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire;
    i) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.

    Art. 3641. - (1) Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce actiunea in anulare impotriva hotararii arbitrale.

    (2) Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotararii arbitrale.

    Art. 365. - (1) Competenta de a solutiona actiunea in anulare revine instantei judecatoresti imediat superioare instantei judecatoresti prevazute de art. 342, in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.

    (2) Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale.

    (3) Instanta judecatoreasca va putea suspenda executarea hotararii arbitrale atacate cu actiune in anulare numai dupa depunerea unei cautiuni fixate de ea. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

    Art. 366. - (1) Instanta judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar, daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor. In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decat o data cu hotararea asupra fondului.

    (2) Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata numai cu recurs.

    CAPITOLUL IX
    Executarea hotararii arbitrale

    Art. 367. - Hotararea arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de buna voie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata sau in termenul aratat in hotarare.

    Art. 3671. - (1) La cererea partii castigatoare, hotararea arbitrala se investeste cu formula executorie.

    (2) Incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, fara citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile.

    Art. 368. - Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.

    CAPITOLUL X
    Arbitrajul international

    Art. 369. - In sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.

    Art. 3691. - Prin conventia arbitrala referitoare la un arbitraj international, partile pot stabili ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara.

    Art. 3692. - (1) In arbitrajul international care se judeca in Romania sau potrivit legii romane, tribunalul arbitral va fi compus dintr-un numar impar de arbitri, fiecare dintre parti avand dreptul sa numeasca un numar egal de arbitri. Dispozitiile art. 3693 raman aplicabile.

    (2) Partea straina poate numi arbitri de cetatenie straina.

    (3) Partile pot conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al treilea stat.

    Art. 3693. - In arbitrajul international, durata termenelor stabilite de art. 349, 350, 3512, 3583 si 362 se dubleaza.

    Art. 3694. - (1) Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din care s-a nascut litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala stabilita de tribunalul arbitral.

    (2) Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.

    (3) Partile pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.

    Art. 3695. - In afara de cazul in care partile convin altfel, onorariile arbitrilor si cheltuielile de deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in cazul arbitrului unic sau al supraarbitrului, aceste cheltuieli se suporta de parti in cote egale.

    CAPITOLUL XI
    Recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine

    Art. 370. - In sensul prezentului capitol, prin hotarare arbitrala straina se intelege o hotarare data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata ca hotarare nationala in Romania.

    Art. 3701. - Hotararile arbitrale straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 167-172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

    Art. 3702. - Hotararile arbitrale straine, care nu sunt duse la indeplinire de buna voie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul Romaniei, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 173-177 din Legea nr. 105/1992.

    Art. 3703. - Hotararile arbitrale straine, pronuntate de catre un tribunal arbitral competent, au forta probanta in fata instantelor din Romania cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.

    Art. 371. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    CARTEA V: DESPRE EXECUTAREA SILITA

    CAPITOLUL I
    Dispozitii generale

    SECTIUNEA I
    Scopul si obiectul executarii silite

    Art. 3711. - (1) Obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunavoie.

    (2) In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita, potrivit dispozitiilor prezentei carti, daca legea nu prevede altfel.

    (3) Executarea silita are loc pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.

    Art. 3712. - (1) Pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrari sau in luarea unei alte masuri admise de lege.

    (2) In cazul in care prin titlu executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii.

    Art. 3713. - (1) Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor.

    (2) Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

    Art. 3714. - (1) Creditorul si debitorul pot conveni, in tot cursul executarii silite, ca aceasta sa se efectueze numai asupra veniturilor banesti ale debitorului.

    (2) De asemenea, ei pot stabili ca vanzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca, in tot sau in parte, prin buna invoiala.

    Art. 3715. - Executarea silita inceteaza daca:

    a) s-a realizat integral obligatia prevazuta in titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit legii; in acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, mentionand pe acesta stingerea totala a obligatiilor;
    b) nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri; in aceste cazuri, executorul va restitui creditorului titlul executoriu, mentionand pe acesta cauza restituirii si partea de obligatie ce a fost executata;
    c) creditorul a renuntat la executare;
    d) a fost desfiintat titlul executoriu.

    Art. 3716. - (1) In cazurile prevazute de art. 3715 lit. b) se poate cere reluarea executarii silite, inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita, daca se indica bunuri ce pot fi urmarite potrivit legii.

    (2) Reluarea executarii silite poate fi ceruta si asupra aceluiasi bun, daca acesta este un imobil. In acest caz, atat timp cat potrivit legii, poate avea loc reluarea executarii silite, nu se va putea dispune radierea somatiei inscrise potrivit dispozitiilor art. 497 alin. 2.

    Art. 3717. - (1) Partea care solicita indeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop. Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de catre creditor.

    (2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare sau daca prin lege se prevede altfel.

    (3) Sumele ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii.

    (4) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.

    Art. 3718. - (1) Depunerea sau consemnarea oricarei sume in scopul participarii la desfasurarea, potrivit legii, a executarii silite, cum sunt sumele cu titlu de cautiune ori de pret al bunurilor supuse vanzarii, se face numai la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia instantei de executare sau a executorului judecatoresc.

    SECTIUNEA I1
    Sesizarea organului de executare. Titlul executoriu

    Art. 372. - Executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

    Art. 373. - (1) Hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care se afla acestea. Daca bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor judecatorii, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa acestea.

    (2) Instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.

    Art. 3731. - (1) Cererea de executare silita se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu dispune altfel. Executorul judecatoresc va solicita incuviintarea executarii de catre instanta de executare, careia ii va inainta, in copie, cererea creditorului urmaritor si titlul executoriu.

    (2) Instanta incuviinteaza executarea silita prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor.

    (3) Dupa incuviintarea cererii, instanta va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc este obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.

    Art. 3732. - (1) In cazurile prevazute de lege, precum si atunci cand executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa-i acorde concursul la indeplinirea efectiva a executarii silite.

    (2) La cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc cei care datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin bunuri ale acestuia, supuse urmaririi potrivit legii, au datoria sa dea informatiile necesare pentru efectuarea executarii.

    (3) De asemenea, la cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc institutiile, bancile si orice alte persoane sunt obligate sa-i comunice de indata, in scris, datele si informatiile necesare realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului sau a partii interesate instanta de executare poate lua masurile prevazute de art. 1081 alin. 1 pct. 2 lit. f) si de art. 1083.

    (4) Instanta de executare si executorul judecatoresc sunt obligati sa asigure secretul informatiilor primite, daca legea nu prevede altfel.

    Art. 3733. - (1) Incheierea prin care presedintele instantei judecatoresti respinge cererea de investire cu formula executorie a hotararii judecatoresti sau a altui inscris, in cazurile prevazute de lege, poate fi atacata cu recurs de catre creditor. Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare, pentru creditorul prezent, si de la comunicare, pentru cel lipsa.

    (2) Daca se refuza emiterea titlului executoriu de catre alte organe competente potrivit legii si daca legea speciala nu prevede altfel, creditorul poate face plangere la judecatoria in circumscriptia careia se afla organul care trebuia sa emita titlul executoriu, in termen de 15 zile de la data cand a luat cunostinta de refuz.

    Art. 3734. - (1) Cand privitor la aceleasi bunuri se efectueaza mai multe executari silite, instanta de executare in circumscriptia careia a inceput prima executare, la cererea persoanei interesate, va putea sa le reuneasca, dispunand sa se faca o singura executare de catre executorul judecatoresc care a indeplinit actul de executare cel mai inaintat, iar daca executarile sunt in acelasi stadiu, de catre executorul judecatoresc care a inceput cel dintai cu executarea, chiar daca ele au fost pornite de organe de executare diferite, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

    (2) Instanta se va pronunta prin incheiere si asupra cheltuielilor de executare.

    (3) Desistarea, dupa conexare, a oricaruia dintre creditorii urmaritori nu va putea sa impiedice continuarea executarii de la actul de executare cel mai inaintat.

    Art. 374. - (1) Nici o hotarare judecatoreasca nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de incheierile executorii, de hotararile executorii provizoriu si de alte hotarari prevazute de lege, care se executa fara formula executorie.

    (2) Investirea hotararilor cu formula executorie se face de prima instanta.

    (3) Incuviintarea executarii silite in Romania a hotararilor date in tari straine se face potrivit legii speciale.

    Art. 375. - Abrogat prin Legea nr. 105/1992 - M. Of. nr. 245 din 1 octombrie 1992.

    Art. 376. - (1) Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege.

    (2) Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a Romaniei se vor putea investi cu formula executorie de judecatoria domiciliului unei din partile partase la actul autentic.

    (3) Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara, investirea cu formula executorie se face la judecatoria sectorului III din Capitala Romaniei.

    Art. 377. - (1) Sunt hotarari definitive:

    1. hotararile date in prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel;
    2. hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, daca judecarea acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsa sau anulata;
    3. hotararile date in apel;
    4. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.

    (2) Sunt hotarari irevocabile:

    1. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;
    2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;:
    3. hotararile date in apel, nerecurate;
    4. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;
    5. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

    Art. 378. - Pe cand o hotarare definitiva se afla in curs de a se judeca in contestatie sau in urma cererii de revizuire ea are inca puterea lucrului judecat pana ce se va inlocui printr-o alta hotarare.

    Art. 379. - (1) Nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat pentru o creanta certa, lichida si exigibila.

    (2) Daca datoria consista in suma nelamurita, urmaririle se vor amana pana mai intai se va face lichidarea.

    (3) Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.

    (4) Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si al altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebita socoteala.

    Art. 3791. - In cazul in care s-a desfiintat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate in baza acestuia sunt desfiintate de drept. Dispozitiile art. 4041-4043 sunt aplicabile.

    SECTIUNEA a II-a
    Persoanele si bunurile supuse executarii silite

    Art. 380. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    SECTIUNEA a III-a
    Cand se poate exercita executarea silita

    Art. 381. - Cand printr-o hotarare s-a dat un termen de plata, executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen.

    Art. 382. - Cu toate acestea, partea care a castigat va putea si inaintea sosirii termenului sa ceara executarea hotararii:

    a) daca datornicul a fugit;
    b) daca datornicul risipeste averea sa miscatoare si nemiscatoare;
    c) daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale;
    d) daca prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau, sau n-a dat asigurarile promise ori incuviintate sau este in stare de insolvabilitate de obste cunoscuta.

    Art. 383. - (1) In cazurile aratate in articolele de mai sus, instanta care a investit hotararea cu formula executorie va hotari de urgenta, dupa ce va cita pe parti in termen scurt.

    (2) In cazul cand datornicul a fugit, citatia i se va da la ultimul domiciliu.

    Art. 384. - Hotararile ce au sa se execute provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai inainte de a se da cautiunea.

    Art. 3841. - (1) In vederea executarii unei hotarari judecatoresti, executorul judecatoresc poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum si in orice alte locuri, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, cu forta publica.

    (2) In cazul altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti, la cererea executorului judecatoresc, instanta de executare va autoriza, prin hotarare, intrarea in locurile mentionate la alin. 1. Instanta se pronunta de urgenta in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin hotarare irevocabila si executorie.

    Art. 385. - (1) Nici o executare nu se va putea face inainte de ora 6,00 si dupa ora 20,00.

    (2) Executarea inceputa va putea continua in acea zi sau in zilele urmatoare.

    Art. 386. - Executarea silita nu se va putea face la alte ore decat cele mentionate si nici in zilele nelucratoare stabilite potrivit legii, afara de cazurile urgente in care executarea poate fi incuviintata de presedintele instantei de executare.

    Art. 387. - (1) In afara de cazurile in care legea prevede altfel, executarea poate incepe numai dupa ce se va comunica debitorului o somatie care va cuprinde urmatoarele:

    1. denumirea si sediul organului de executare;
    2. data emiterii somatiei si numarul dosarului de executare;
    3. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului;
    4. aratarea titlului executoriu anexat in baza caruia urmeaza sa se faca executarea silita;
    5. termenul in care cel somat urmeaza sa-si execute de bunavoie obligatia prevazuta in titlul executoriu si aratarea consecintelor nerespectarii acesteia;
    6. semnatura si stampila organului de executare.

    (2) Daca in termenul aratat in somatie debitorul nu-si executa de bunavoie obligatia, executorul judecatoresc va proceda de indata la executarea silita.

    Art. 388. - (1) Pentru toate actele de executare pe care le efectueaza, executorul judecatoresc este obligat sa incheie procese-verbale care vor cuprinde urmatoarele mentiuni:

    1. denumirea si sediul organului de executare;
    2. numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal;
    3. data intocmirii procesului-verbal si numarul dosarului de executare;
    4. titlul executoriu in temeiul caruia se efectueaza actul de executare;
    5. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului urmaritor;
    6. locul, data si ora efectuarii actului de executare;
    7. masurile luate de executor sau constatarile acestuia;
    8. consemnarea explicatiilor si obiectiunilor participantilor la executare;
    9. alte mentiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor;
    10. mentionarea, cand este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau impiedicarea de a semna procesul-verbal;
    11. mentionarea numarului de exemplare in care s-a intocmit procesul-verbal, precum si a persoanelor carora li s-a inmanat acesta;
    12. semnatura executorului, precum si, cand este cazul, a altor persoane interesate in executare sau care asista la efectuarea actului de executare;
    13. stampila executorului judecatoresc.

    (2) Mentiunile de la pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 si 13 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.

    Art. 389. - (1) Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.

    (2) In caz de suspendarea executarii, termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii.

    (3) Daca se face o noua cerere de executare, se va face mai intai, o noua somatie, la care nu se va mai alatura titlul ce se executa.

    Art. 390. - (1) Dispozitiile art. 387 si 389 nu se aplica in cazurile cand legea incuviinteaza executarea fara somatie.

    (2) De asemenea, nu se va notifica debitorului nici somatia, nici titlul executoriu, cand executarea se face potrivit art. 382.

    Art. 391

    Incalcarea dispozitiilor art. 384, 385, 387 si 389 atrage anularea executarii.

    SECTIUNEA a IV-a
    Despre cautiuni

    Art. 392. - Hotararea care obliga pe o parte ca sa dea o cautiune sau un garant va arata si termenul cand sa se aduca acea cautiune sau sa se infatiseze acel garant.

    Art. 393. - (1) Garantul se va infatisa inaintea judecatii in sedinta publica, fata cu toate partile sau in lipsa lor, daca au fost chemate formal.

    (2) Judecata va primi pe garant daca solvabilitatea sa va fi de obste cunoscuta, sau daca se va dovedi cu acte.

    Art. 394. - Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului si instanta va hotari de urgenta.

    Art. 395. - Daca se primeste cautiunea sau garantul, actul care le primeste va fi executor, cu tot dreptul de apel.

    Art. 396. - (1) Garantul fiind primit, va face inaintea judecatii declaratia ca primeste a garanta.

    (2) Aceasta declaratie se va trece in procesul-verbal al sedintei.

    (3) Din momentul acestei declaratii, el va fi supus la toate consecintele ce aduce garantia sa.

    SECTIUNEA a V-a
    Executarea in contra mostenitorilor

    Art. 397. - (1) Cand datornicul a murit, lasand numai mostenitori varstnici, executarea inceputa asupra bunurilor sale se va continua in contra lor 8 zile dupa ce printr-o notificare au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului.

    (2) Cand intre mostenitori sunt nevarstnici, executarea inceputa se va suspenda pana la alcatuirea reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea judecatoriei cat se poate de grabnic.

    Art. 398. - Daca executia nu incepuse inca la moartea datornicului, hotararile si titlurile executorii nu se vor putea executa in contra mostenitorilor, sub pedeapsa de nulitate, decat 8 zile dupa ce li s-a facut o incunostintare colectiva a acestor titluri sau hotarari la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele mostenirii, fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor.

    SECTIUNEA a VI-a
    Contestatia la executare

    Art. 399. - (1) Impotriva executarii silite insesi, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 2811, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege.

    (2) Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal.

    (3) In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.

    Art. 400. - (1) Contestatia se introduce la instanta de executare.

    (2) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.

    Art. 4001. - Impartirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare.

    Art. 401. - (1) Contestatia se poate face in termen de 15 zile de la data cand:

    a) contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a indeplini un act de executare;
    b) cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori instiintarea privind infiintarea popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;
    c) debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie.

    (2) Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa in termen de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.

    (3) Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut de alin. 2 nu-l impiedica pe cel de-al treilea sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii.

    Art. 402. - (1) Contestatia la executare se judeca cu procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta, care se aplica in mod corespunzator. Partile vor fi citate in termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere.

    (2) Hotararea pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel, cu exceptia hotararii pronuntate in temeiul art. 4001 si al art. 401 alin. 2.

    (3) Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa.

    Art. 403. - (1) Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care legea dispune altfel.

    (2) Daca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pierii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului.

    (3) Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2, instanta, in toate cazurile, se pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat.

    (4) In cazuri urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executarii pe cale de ordonanta presedintiala, pana la solutionarea de catre instanta a cererii de suspendare prevazute de prezentul articol.

    Art. 404. - (1) Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de executare contestat sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.

    (2) In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 la 7.000.000 lei.

    SECTIUNEA a VI1-a
    Intoarcerea executarii

    Art. 4041. - (1) In toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executarea silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia.

    (2) Bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui indreptatit.

    (3) In cazul in care executarea silita s-a facut prin vanzarea unor bunuri mobile, intoarcerea executarii se va face prin restituirea de catre creditor a sumei rezultate din vanzare, actualizata in functie de rata inflatiei, cu exceptia situatiei cand isi gaseste aplicare art. 449.

    Art. 4042. - (1) In cazul in care instanta judecatoreasca a desfiintat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeasi hotarare, si asupra restabilirii situatiei anterioare executarii.

    (2) Daca instanta care a desfiintat hotararea executata a dispus rejudecarea in fond a procesului si nu a luat masura restabilirii situatiei anterioare executarii, aceasta masura se va putea dispune de instanta care rejudeca fondul.

    (3) Daca nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executarii in conditiile alin. 1 si 2, cel indreptatit o va putea cere instantei judecatoresti competente potrivit legii.

    Art. 4043. - Daca titlul executoriu emis de un alt organ decat o instanta judecatoreasca a fost desfiintat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instantelor judecatoresti, iar modalitatea restabilirii situatiei anterioare executarii nu este prevazuta de lege ori, desi este prevazuta, nu s-a luat aceasta masura, ea se va putea obtine pe calea unei cereri introduse la instanta prevazuta de art. 4042 alin. 3.

    SECTIUNEA a VI2-a
    Prescriptia dreptului de a cere executarea silita

    Art. 405. - (1) Dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. In cazul titlurilor emise in materia actiunilor reale imobiliare, termenul de prescriptie este de 10 ani.

    (2) Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita.

    (3) Prin implinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu isi pierde puterea executorie.

    Art. 4051. - (1) Cursul prescriptie se suspenda:

    a) in cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului material la actiune;
    b) pe timpul cat suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost stabilita de instanta sau de alt organ jurisdictional competent;
    c) atata timp cat debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la urmarire;
    d) in alte cazuri prevazute de lege.

    (2) Prescriptia nu se suspenda pe timpul cat executarea silita este suspendata la cererea creditorului urmaritor.

    Art. 4052. - (1) Cursul prescriptiei se intrerupe:

    a) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii, in orice alt mod, a datoriei;
    b) pe data depunerii cererii de executare, insotita de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent;
    c) pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu in conditiile art. 453 alin. 2;
    d) pe data indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de executare;
    e) pe data depunerii cererii de reluare a executarii, in conditiile art. 3716 alin. 1;
    f) in alte cazuri prevazute de lege.

    (2) Dupa intrerupere, incepe sa curga un nou termen de prescriptie.

    (3) Prescriptia nu este intrerupta daca cererea de executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea.

    Art. 4053. - (1) Dupa implinirea termenului de prescriptie creditorul poate cere repunerea in acest termen, numai daca a fost impiedicat sa ceara executarea datorita unor motive temeinice.

    (2) Cererea de repunere in termen se introduce la instanta de executare competenta, in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii.

    CAPITOLUL II
    Urmarirea silita asupra bunurilor mobile

    SECTIUNEA I
    Bunurile mobile care nu se pot urmari

    Art. 406. - (1) Nu pot fi supuse executarii silite:

    a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;
    b) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta, animalele destinate obtinerii mijloacelor de existenta si furajele necesare pentru aceste animale pana la noua recolta;
    c) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna;
    d) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.

    Art. 407. - (1) Bunurile care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului nu pot fi supuse executarii silite decat numai in lipsa de alte bunuri urmaribile si numai pentru obligatii de intretinere, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor.

    (2) Daca debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmarite, in masura necesara continuarii lucrarilor in agricultura, inventarul agricol, inclusiv animalele de munca, furajele pentru aceste animale si semintele pentru cultura pamantului, in afara de cazul in care asupra acestor bunuri exista un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creantei.

    Art. 408. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 409. - (1) Salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:

    a) pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;
    b) pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

    (2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

    (3) Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.

    (4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel.

    (5) Urmarirea drepturilor mentionate la alin. 4 se va putea face in limita a 1/2 din cuantumul acestora.

    (6) Sumele retinute potrivit alin. 1-4 se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 562 si urmatoarele.

    (7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii.

    Art. 410. - Este nula orice urmarire sau cesiune facuta cu incalcarea dispozitiilor prezentei sectiuni.

    SECTIUNEA a II-a
    Urmarirea bunurilor mobile

    Art. 411. - (1) Daca in termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plateste suma datorata, executorul judecatoresc de pe langa instanta de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert.

    (2) In cazul in care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmarire, la cererea creditorului sau a executorului judecatoresc, presedintele instantei de executare va putea dispune, prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor, ca o data cu inmanarea somatiei sa se aplice si sechestrul.

    (3) Executorul judecatoresc este obligat sa identifice si sa evalueze cu acordul partilor bunurile sechestrate, iar in caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulatie. O copie de pe raportul de expertiza se comunica si debitorului.

    (4) Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesara o noua sechestrare, executorul judecatoresc fiind insa obligat sa verifice daca bunurile respective se gasesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, in cazul in care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creantei.

    Art. 412. - Prezenta unui subofiter sau ofiter de politie, dupa caz, si in lipsa lor, a primarului sau a ajutorului sau, va fi necesara sub pedeapsa de nulitate:

    1. daca usile datornicului sunt inchise si nu voieste a le deschide;
    2. daca nu voieste a deschide camerele sau mobilele;
    3. daca debitorul lipseste si nu este, spre a-l reprezenta, nici o ruda locuind cu dansul.

    Art. 413. - In aceste cazuri, o data ce casele sau mobilele s-au deschis de catre debitor sau, nevoind el, ori in lipsa lui de catre executorul judecatoresc, prezenta subofiterului sau ofiterului de politie sau a primarului se va putea suplini prin doi martori majori.

    Art. 414. - Camerele si mobilele se vor deschide treptat, pe cat se va face si inscrierea lor in procesul-verbal.

    Art. 415. - Creditorul va putea sa nu fie de fata la lucrarea urmaririi.

    Art. 416. - Executorul judecatoresc, singur sau fata cu persoanele insemnate in art. 412 si 413, va forma, indata un proces-verbal care va cuprinde:

    1. enuntarea titlului executor in virtutea caruia se face executiunea;
    2. aratarea creditorului pentru lucrurile ce au cerut a se urmari, daca asemenea cerere s-a facut;
    3. numele, prenumele si domiciliul partilor, al executorului judecatoresc, precum si al altor persoane care vor fi fost fata la urmarire;
    4. somatia verbala facuta debitorului ca sa plateasca, precum si raspunsul lui daca a fost fata;
    5. descrierea bunurilor sechestrate si indicarea valorii fiecaruia, dupa aprecierea executorului judecatoresc, daca aceasta este cu putinta.
    6. aratarea locului, zilei si orei cand s-a facut urmarirea.

    Art. 417. - (1) Procesul-verbal de sechestru se va semna de executorul judecatoresc si de toate persoanele care au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul judecatoresc va mentiona aceasta imprejurare.

    (2) Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se lasa debitorului sau la domiciliul acestuia, precum si, atunci cand este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mentiunea de primire a bunurilor in pastrare.

    Art. 418. - Din momentul sechestrarii bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe timpul cat dureaza executarea, sub sanctiunea unei amenzi de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, daca fapta nu constituie infractiune. Dispozitiile art. 1083-1085 sunt aplicabile.

    Art. 419. - (1) Bunurile sechestrate se lasa, cu acordul creditorului, in custodia debitorului; in acest caz, debitorul poate folosi bunurile sechestrate, daca, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin intrebuintare.

    (2) Daca exista pericolul ca debitorul sa instraineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate, executorul judecatoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea lor de la debitor.

    (3) Daca debitorul refuza sa primeasca in custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum si in cazul ridicarii bunurilor, executorul judecatoresc da in pastrare bunurile sechestrate unui custode, numit cu precadere dintre persoanele desemnate de creditor.

    (4) Sumele in lei sau in valuta, titlurile de valoare, obiectele din metale pretioase, pietrele pretioase, obiectele de arta, colectiile de valoare si altele asemenea se ridica si se depun, cel tarziu a doua zi, la unitati specializate. Cel care primeste bunurile in custodie semneaza procesul-verbal de sechestru.

    (5) In toate cazurile, executorul judecatoresc pastreaza dovada depunerii.

    Art. 420. - Obiectele sechestrate se vor putea stramuta cu incuviintarea executorului judecatoresc din locul unde se afla, pe cheltuiala partii interesate.

    Art. 421. - In cazul in care custode este o alta persoana decat debitorul, acesta va avea dreptul la o remuneratie ce se va fixa de executorul judecatoresc, tinand seama de activitatea depusa. Remuneratia si cheltuielile custodelui vor putea fi platite cu anticipatie de catre creditorul urmaritor care le va prelua cu precadere din pretul bunurilor urmarite.

    Art. 422. - Custodele va fi raspunzator de orice paguba ce va aduce creditorului din cauza neglijentei sale, putand fi, dupa imprejurari, supus si la pedeapsa aratata de legea penala pentru abuz de incredere.

    Art. 423. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 424. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 425. - Daca bunul ce se sechestreaza se afla in proprietate comuna sau asupra lui exista un drept de gaj ori privilegiu constituit in favoarea unei alte persoane, executorul judecatoresc, luand cunostinta despre acest drept, va instiinta acea persoana despre aplicarea sechestrului si o va cita la termenele fixate pentru vanzarea bunului respectiv.

    Art. 426. - Executorul judecatoresc care, prezentandu-se la locuinta datornicului, va gasi o alta urmarire facuta si averea miscatoare sub peceti sau sub paza de custode, dupa ce va lua copie de pe procesul-verbal aflat in mana custodelui sau in mana datornicului, ori la domiciliul sau, va face un proces-verbal aratand toate aceste imprejurari, precum si numele executorului judecatoresc care a urmarit, va declara urmarita aceasta avere si de dansul si va putea urmari si alta avere care nu ar fi deja urmarita.

    Art. 427. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 428. - (1) Debitorul sau o alta persoana interesata va putea solicita incetarea sau suspendarea urmaririi, numai daca depune valoarea ce i se cere sau, dupa caz, valoarea bunului reclamat, la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia organului de executare.

    (2) Totodata, persoanele aratate la alin. 1 vor fi obligate sa inmaneze executorului judecatoresc pe langa recipisa de consemnare si o copie de pe cererea de suspendare sau de incetare a executarii silite, depusa la instanta competenta. Pana la solutionarea cererii de catre instanta urmarirea se va opri in tot sau in parte.

    (3) Asupra cererii de incetare sau suspendare a executarii silite instanta de executare se va pronunta prin incheiere, potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintiala.

    (4) In orice alt caz, urmarirea va continua, dispozitiile art. 399 si urmatoarele fiind insa aplicabile.

    Art. 429. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 430. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    SECTIUNEA a III-a
    Vanzarea bunurilor mobile urmarite

    Art. 431. - (1) Executorul judecatoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vanzare la licitatie publica, vanzare directa si prin alte modalitati admise de lege.

    (2) Executorul judecatoresc, cu acordul creditorului, poate sa-i incuviinteze debitorului sa procedeze el insusi la valorificarea bunurilor sechestrate. In acest caz, debitorul este obligat sa-l informeze in scris pe executor despre ofertele primite, indicand, dupa caz, numele sau denumirea si adresa potentialului cumparator, precum si termenul in care acesta din urma se angajeaza sa consemneze pretul propus.

    Art. 4311. - Daca valorificarea bunurilor urmeaza sa se faca prin vanzare la licitatie publica, executorul judecatoresc, in termen de cel mult o zi de la intocmirea procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevazut la art. 431 alin. 2, va fixa data, ora si locul licitatiei.

    Art. 432. - Vanzarea la licitatie se va face la locul unde se afla bunurile sechestrate sau, daca exista motive temeinice, in alt loc.

    Art. 433. - Executorul judecatoresc il va instiinta pe debitor despre data, ora si locul vanzarii la licitatie.

    Art. 434. - Vanzarea nu se va putea face in mai putin de doua saptamani, nici in mai mult de doua luni de la data procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevazut la art. 431 alin. 2.

    Art. 435. - Cand insa atat creditorul cat si datornicul vor cere, termenul vanzarii se va putea scurta sau prelungi.

    Art. 436. - De asemenea, daca bunurile sunt supuse pierii sau stricaciunii, executorul judecatoresc va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul de vanzare.

    Art. 437. - (1) Cu cel putin 3 zile inainte de tinerea licitatiei executorul judecatoresc va intocmi si afisa publicatia de vanzare la locul licitatiei, la sediul organului de executare, al primariei de la locul vanzarii bunurilor si al instantei de executare, iar atunci cand apreciaza ca este necesar, vanzarea la licitatie va fi anuntata si intr-un ziar de larga circulatie.

    (2) In cazul nerespectarii dispozitiilor prevazute la alin. 1, la cererea partii interesate, instanta de executare poate lua impotriva executorului judeca¬toresc masurile prevazute la art. 1081 alin. 1 pct. 2 lit. g) si de art. 1083.

    Art. 438. - Daca, din cauza unei contestatii sau a unei invoieli intre parti, data, locul sau ora vanzarii a fost schimbata de catre autoritatea competenta, se vor face alte publicatii si anunturi, potrivit art. 437.

    Art. 439. - (1) Publicatiile si anunturile de vanzare vor cuprinde data, ora si locul licitatiei, enumerarea bunurilor ce vor fi oferite spre vanzare, cu indicarea pentru fiecare a pretului de incepere a licitatiei, care este pretul prevazut in procesul-verbal de sechestru sau, dupa caz, cel stabilit prin expertiza.

    (2) Costul acestor publicatii si anunturi se va avansa de catre creditor in contul bunurilor urmarite.

    Art. 4391. - Poate participa la licitatie orice persoana care, cel mai tarziu pana la inceperea vanzarii la licitatie publica, a consemnat la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia executorului judecatoresc, cel putin 10% din pretul de incepere a licitatiei pentru bunurile pe care intentioneaza sa le cumpere.

    Art. 440. - In ziua publicata pentru vanzare, executorul judecatoresc insarcinat cu urmarirea va merge la locul unde se afla obiectele, impreuna cu grefierul sau ajutorul sau; iar daca aceste obiecte sunt in alta localitate, cu subofiterul sau ofiterul de politie, dupa caz, ori cu primarul local sau cu un ajutor al lor.

    Art. 441. - (1) Executorul judecatoresc va ridica pecetile sau va primi obiectele din mana custodelui, daca a fost asemenea custode.

    (2) Va verifica starea si numarul obiectelor dupa procesul-verbal de urmarire si va da chitanta de eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s-au incredintat si asa cum i s-au incredintat.

    (3) Daca vanzarea se face in alt loc decat acela unde se gasesc obiectele, ele vor duse la acel loc.

    (4) Daca obiectele au sa se vanda chiar in locul unde se afla se va face indata vanzarea.

    Art. 442. - Vanzarea la licitatie se va face in mod public de catre executorul judecatoresc, care va oferi spre vanzare fiecare bun in parte sau mai multe bunuri impreuna, in functie de natura si destinatia lor.

    Art. 443. - (1) Pretul de la care incepe licitatia este cel prevazut in publicatii sau anunturi, potrivit art. 439 alin. 1.

    (2) Bunul se adjudeca aceluia care, dupa trei strigari succesive, facute la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, ofera pretul cel mai mare, chiar si atunci cand, in lipsa de alti concurenti, acesta a fost singurul ofertant.

    (3) Daca nu se obtine pretul de incepere a licitatiei, la acelasi termen, bunul va fi vandut la cel mai mare pret oferit. In toate cazurile la pret egal, va fi preferat cel care are un drept de preemtiune asupra bunului urmarit.

    Art. 444. - (1) Dupa adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat sa depuna de indata intregul pret, in numerar ori cu ordin de plata sau orice alt instrument legal de plata; la cererea sa, incuviintata de executorul judecatoresc, pretul se va putea depune in cel mult 5 zile.

    (2) Daca pretul nu se va depune potrivit alin. 1, se va relua licitatia sau, dupa caz, o alta modalitate de valorificare a bunului, iar primul adjudecatar este raspunzator atat de scaderea pretului obtinut la a doua vanzare, cat si de cheltuielile facute pentru aceasta; sumele se vor stabili de catre executorul judecatoresc prin proces-verbal cu putere de titlu executoriu si se vor retine cu precadere din suma depusa conform art. 4391.

    (3) Executorul judecatoresc va consemna de indata sumele de bani incasate, pastrand dovada consemnarii. Despre aceasta el va face mentiune si in procesul-verbal de licitatie.

    Art. 445. - (1) Creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 75% din pretul de incepere a licitatiei.

    (2) In cazul in care adjudecatar este insusi creditorul urmaritor, iar la urmarire nu participa alti creditori sau acestia se afla intr-un rang de preferinta inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune in contul pretului creanta sa, in tot sau in parte.

    Art. 446. - (1) Licitatia se va inchide de indata ce din sumele obtinute se pot acoperi creantele ce se urmaresc, precum si toate cheltuielile de executare.

    (2) Executorul judecatoresc va declara inchisa licitatia, in cazul in care, in timpul acesteia, survine vreuna dintre situatiile prevazute de art. 3715 sau, dupa caz, de art. 428.

    Art. 447. - (1) Dupa inchiderea licitatiei executorul judecatoresc va intocmi un proces-verbal despre desfasurarea si rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum si de adjudecatar.

    (2) Executorul judecatoresc va elibera, sub semnatura sa fiecarui adjudecatar in parte o dovada care va cuprinde data si locul licitatiei, numele adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat si, dupa caz, a pretului platit sau care urmeaza sa fie platit.

    (3) Dovada eliberata fiecarui adjudecatar constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vandute; in cazul titlurilor de credit nominative, adjudecatarul va putea obtine transferul acestora pe numele sau, in temeiul unei copii legalizate de pe acest proces-verbal.

    (4) In toate cazurile, predarea bunului se va face dupa achitarea integrala a pretului; pana la predare adjudecatarul suporta riscul pieirii bunului adjudecat.

    Art. 448. - (1) In cazul in care bunul sechestrat nu s-a putut vinde in conditiile prezentei sectiuni, orice creditor care, potrivit legii, putea cere executarea silita asupra bunurilor mobile ale debitorului il poate prelua in contul creantei sale la pretul prevazut de art. 443 alin. 1. Daca acest pret este mai mare decat valoarea creantei, creditorul poate prelua bunul numai daca depune, in conditiile art. 444 alin. 1, suma de bani ce reprezinta diferenta dintre pret si valoarea creantei.

    (2) Daca mai multi creditori vor sa preia bunul in conditiile alin. 1, acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferinta stabilite de art. 563 si 564.

    (3) Bunurile sechestrate, care nu au putut fi valorificate in conditiile prezentei sectiuni, raman indisponibilizate cel putin 6 luni de la data sechestrului. In cursul acestui termen executorul poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri. Daca nici dupa expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate, ele se restituie debitorului.

    Art. 449. - (1) In cazul vanzarilor facute in conditiile prezentei sectiuni nu este admisibila nici o cerere de desfiintare a vanzarii impotriva tertului adjudecatar care a platit pretul, in afara de cazul in care a existat frauda din partea acestuia.

    (2) Cand adjudecatar a fost creditorul, vanzarea va putea fi desfiintata, daca exista temei de nulitate.

    SECTIUNEA a IV-a
    Distributia pretului

    Art. 450. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 451. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    SECTIUNEA a V-a
    Poprirea

    Art. 452. - (1) Sunt supuse executarii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

    Art. 453. - (1) Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.

    (2) Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata ce hotararea este executorie potrivit legii.

    Art. 454. - (1) Poprirea se infiinteaza fara somatie, prin adresa insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 452, instiintandu-se totodata si debitorul despre masura luata.

    (2) In adresa de poprire se va pune in vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaza ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit.

    (3) In cazul in care poprirea a fost infiintata ca masura asiguratorie si nu a fost desfiintata pana la obtinerea titlului executoriu, se va comunica tertului poprit copie certificata de pe titlul executoriu in vederea indeplinirii obligatiilor prevazute de art. 456.

    (4) Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va inceta daca debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, intreaga valoare a creantei la dispozitia creditorului urmaritor. Debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului judecatoresc, care va instiinta de indata pe tertul poprit.

    Art. 455. - (1) In cazurile prevazute de art. 453 alin. 2 poprirea ramane in fiinta si atunci cand debitorul isi schimba locul de munca la o alta unitate sau este pensionat. In aceste cazuri, unitatea de la care pleaca debitorul va trimite actele prin care s-a infiintat poprirea unitatii la care se afla noul loc de munca al debitorului sau organului competent de ocrotire sociala care, de la data primirii acestor acte, devine tert poprit.

    (2) Daca debitorul paraseste unitatea fara ca aceasta sa cunoasca noul loc de munca, ea il va incunostinta pe creditor despre aceasta imprejurare. Dupa aflarea noului loc de munca al debitorului, creditorul il va aduce la cunostinta unitatii de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. 1.

    Art. 456. - (1) In termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:

    a) sa consemneze suma de bani sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului, in cazul popririi prevazute la art. 453 alin. 1;
    b) sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul popririlor prevazute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului, suma ii va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului.

    (2) Daca sunt infiintate mai multe popriri, tertul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicand, dupa caz, executorului ori creditorilor aratati la lit. a) si b) din acelasi alineat numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare in parte.

    Art. 457. - (1) In cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se infiinteaza potrivit art. 453.

    (2) La data sesizarii bancii sumele existente, precum si cele provenite din incasarile viitoare sunt indisponibilizate in masura necesara realizarii creantei. Din momentul indisponibilizarii si pana la achitarea integrala a obligatiilor prevazute in titlul executoriu tertul poprit nu va face nici o alta plata sau alta operatiune care ar putea diminua suma indisponibilizata, daca legea nu prevede altfel.

    (3) Dispozitiile alin. 2 sunt aplicabile si in cazurile in care poprirea se infiinteaza asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile ce se afla in pastrare la unitati specializate.

    Art. 458. - (1) Executorul judecatoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai dupa implinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume.

    (2) Creditorilor care nu locuiesc sau nu-si au sediul in localitatea unde functioneaza executorul, acesta le va trimite sumele platite de tertul poprit pe cheltuiala debitorului.

    Art. 459. - In cazul in care sunt infiintate mai multe popriri si sumele cuvenite creditorilor depasesc suma urmaribila din veniturile debitorului, tertul poprit, in termenul prevazut de art. 458 alin. 1, va retine si va consemna suma urmaribila si va depune dovada consemnarii la executorul judecatoresc. Distribuirea se va face potrivit dispozitiilor art. 562-571.

    Art. 460. - (1) Daca tertul poprit nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, in termen de 3 luni de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare, in vederea validarii popririi.

    (2) Instanta va cita creditorul urmaritor, debitorul si tertul poprit si, daca din probele administrate rezulta ca tertul poprit datoreaza sume de bani debitorului, va da o hotarare de validare a popririi prin care va obliga tertul poprit sa plateasca creditorului, in limita creantei, suma datorata debitorului, iar in caz contrar, va hotari desfiintarea popririi. Tertul poprit, care, cu rea-credinta a refuzat sa-si indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeasi hotarare, cu o suma cuprinsa intre 2.000.000 si 10.000.000 lei.

    (3) Daca sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaza atat pentru sumele ajunse la scadenta, cat si pentru cele care vor fi scadente in viitor, validarea producandu-si efectele numai la data cand sumele devin scadente.

    (4) Dupa validarea popririi, tertul poprit va proceda, dupa caz, la consemnarea sau plata prevazuta la art. 456. In caz de nerespectare a acestor obligatii, executarea silita se va face impotriva tertului poprit, pe baza hotararii de validare, care constituie titlu executoriu.

    Art. 461. - Daca poprirea a fost infiintata asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispozitiilor sectiunii III din prezentul capitol, tinand seama si de reglementarile speciale referitoare la aceste bunuri, precum si la eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute potrivit art. 562-571.

    Art. 4611. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 462. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    CAPITOLUL III
    Urmarirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini

    SECTIUNEA I
    Urmarirea fructelor prinse de radacini

    Art. 463. - Fructele neculese si recoltele prinse de radacini, care sunt ale debitorului, nu se pot urmari decat pe baza de titluri executorii; ele se pot insa sechestra potrivit art. 591 si urmatoarele.

    Art. 464. - Urmarirea acestor fructe nu se va putea face decat in 6 saptamani inaintea coacerii lor si va fi precedata de o somatie de plata cu doua zile inaintea urmaririi. Sechestrarea insa se va putea face in orice timp.

    Art. 465. - Urmarirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui executor judecatoresc, fata cu ofiterul de politie, primarul sau unul din ajutorii sai, sau in lipsa lor, a doi martori varstnici.

    Art. 466. - Dispozitiile art. 415-419, 421 si 422 se aplica in mod corespunzator.

    Art. 467. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 468. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 469. - Executorul judecatoresc va hotari, dupa caz, vanzarea fructelor sau a recoltelor asa cum sunt prinse de radacini sau dupa ce vor fi culese.

    Art. 470. - Dispozitiile art. 437 si urmatoarele, precum si ale art. 562-571 se aplica in mod corespunzator.

    Art. 471 – 486. - Abrogate prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 487. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    CAPITOLUL IV
    Urmarirea silita asupra bunurilor imobile

    SECTIUNEA I
    Bunuri imobile care pot fi urmarite

    Art. 488. - (1) Sunt supuse urmaririi silite imobiliare bunurile imobile.

    (2) Pot forma obiectul urmaririi silite imobiliare si dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil, precum si dreptul de superficie.

    (3) Dreptul de servitute poate fi urmarit silit numai o data cu fondul dominant caruia ii profita.

    Art. 489. - (1) Urmarirea imobilelor inscrise in cartea funciara se face pe corpuri de proprietate in intregimea lor.

    (2) Se pot urmari in mod separat constructiile ce formeaza o proprietate distincta de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declara imobile.

    Art. 490. - (1) Urmarirea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii imobilului, prevazute de Codul civil.

    (2) Bunurile accesorii nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul.

    Art. 491. - (1) Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie nu poate fi urmarit silit inaintea urmaririi mobilelor sale.

    (2) Dispozitiile alin. 1 nu impiedica executarea silita asupra unui imobil aflat in proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu, daca obligatia prevazuta in titlul executoriu este comuna.

    Art. 492. - (1) Creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp si imobilele neipotecate ale debitorului sau.

    (2) In cazul in care se urmareste un imobil ipotecat instrainat, dobanditorul acestui bun, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecara, poate sa ceara instantei de executare urmarirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obligatie, aflate in posesiunea debitorului principal. Pana la solutionarea cererii urmarirea imobilului ipotecat este suspendata.

    (3) Contestatia prin care dobanditorul se opune la scoaterea la vanzare se va putea face numai in termen de 10 zile de la comunicarea incheierii biroului de carte funciara prin care s-a dispus notarea in cartea funciara a somatiei de incepere a urmaririi silite.

    Art. 493. - (1) Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai intai imparteala acestora.

    (2) Creditorii personali pot urmari insa cota-parte determinata a debitorului lor din imobilul aflat in coproprietate, fara a mai fi necesar sa ceara imparteala.

    SECTIUNEA a II-a
    Formalitatile premergatoare vanzarii la licitatie

    Art. 494. - Imobilele urmarite silit se valorifica prin vanzare la licitatie publica, vanzare directa si prin alte modalitati admise de lege. Dispozitiile art. 431 sunt aplicabile.

    Art. 495. - In cazul in care obiectul executarii silite il formeaza mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului procedura de vanzare prin licitatie publica se va indeplini pentru fiecare bun in parte.

    Art. 496. - In vederea identificarii imobilului urmarit, executorul judecatoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta si va incheia un proces-verbal de situatie. Procesul-verbal va cuprinde, pe langa datele prevazute in art. 504 alin. 1 pct. 1-3, 5, 6 si 14, si descrierea cat mai amanuntita a imobilului urmarit.

    Art. 497. - (1) Dupa intocmirea procesului-verbal de situatie, executorul va soma pe debitor ca, daca nu va plati, se va trece la vanzarea imobilelor cuprinse in acest proces-verbal. Somatia de plata ce va fi comunicata debitorului va cuprinde pe langa cele aratate de art. 387 si datele de identificare a imobilului cuprinse in procesul-verbal de situatie, precum si mentiunea ca s-a luat masura inscrierii in cartea funciara.

    (2) Executorul va lua masuri ca somatia prevazuta la alin. 1 sa fie inscrisa in cartea funciara.

    (3) Cand se urmaresc mai multe imobile, inscrise la acelasi sau la birouri de carte funciara diferite, pentru o creanta garantata cu ipoteca colectiva, somatia se va inainta biroului de carte funciara la care este inscrisa ipoteca principala, care, dupa ce a savarsit notarile prevazute de lege, va trimite din oficiu o copie de pe incheierile sale biroului de carte funciara secundara.

    (4) Din momentul notarii somatiei in cartea funciara orice act de instrainare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmarit este inopozabil, afara de cazul in care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobanditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se urmaresc, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare.

    Art. 498. - (1) Inchirierile sau arendarile, precum si cesiunile de venituri facute de debitor sau detinator dupa data inscrierii somatiei aratate la art. 497 alin. 1 nu vor fi opozabile creditorului urmaritor sau adjudecatarului.

    (2) Inchirierile sau arendarile anterioare inscrierii somatiei sunt opozabile, in conditiile legii, atat creditorilor urmaritori, cat si adjudecatarului.

    (3) Chiriile sau arenzile platite debitorului urmarit inainte de scadenta nu pot fi opuse creditorilor urmaritori sau adjudecatarului decat daca sunt constatate prin act scris cu data certa.

    Art. 499. - (1) Dupa primirea somatiei debitorul poate cere instantei de executare, in termen de 10 zile de la comunicare, sa-i incuviinteze ca plata integrala a datoriei, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare, sa se faca din veniturile imobilului urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni.

    (2) Instanta sesizata potrivit alin. 1 va cita partile in camera de consiliu si se va pronunta de indata prin incheiere irevocabila. In caz de admitere a cererii debitorului, instanta va dispune suspendarea urmaririi silite imobiliare.

    (3) Pentru motive temeinice, creditorul poate solicita instantei reluarea urmaririi inainte de expirarea termenului de 6 luni, dispozitiile alin. 2 fiind aplicabile in mod corespunzator.

    SECTIUNEA a III-a
    Vanzarea la licitatie

    Art. 500. - (1) Daca in termen de 15 zile de la primirea somatiei debitorul nu plateste datoria, executorul judecatoresc va incepe procedura de vanzare.

    (2) Executorul va stabili de indata pretul imobilului, iar in cazul in care considera necesar va cere parerea unui expert. Dispozitiile art. 411 alin. 3 sunt aplicabile.

    (3) Totodata, executorul va cere biroului de carte funciara sa-i comunice drepturile reale si alte sarcini care greveaza imobilul urmarit. Titularii acestor drepturi vor fi instiintati despre executare si vor fi citati la termenele fixate pentru vanzarea imobilului.

    (4) Separat de pretul imobilului se va determina prin expertiza si valoarea drepturilor de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, daca aceste drepturi au fost intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci; in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara se va avea in vedere valoarea acestor drepturi mentionata in cartea funciara, iar daca nu este inscrisa, ea se va stabili, cand este cazul, prin expertiza.

    Art. 501. - (1) Dupa emiterea somatiei si in tot cursul executarii silite executorul judecatoresc poate numi un administrator-sechestru daca aceasta masura este necesara in vederea unei mai bune administrari a imobilului urmarit, precum incasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor necesare si apararea in litigiile privitoare la acest bun. De asemenea, la cererea creditorului, executorul va numi un administrator-sechestru.

    (2) Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul sau o alta persoana fizica ori persoana juridica.

    (3) Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate si va depune recipisa la executor.

    (4) Cand administrator-sechestru este numita o alta persoana decat debitorul, executorul ii va fixa drept remuneratie o suma, tinand seama de activitatea depusa, stabilind totodata si modalitatea de plata.

    Art. 502. - (1) In cazul neindeplinirii obligatiilor stabilite in sarcina sa, administratorul-sechestru, la cererea oricarei persoane interesate, poate fi revocat de catre executorul judecatoresc.

    (2) De asemenea, la cerere, administratorul-sechestru poate fi obligat la despagubiri de catre instanta de executare.

    Art. 503. - (1) Daca debitorul nu are alt mijloc de existenta decat veniturile imobilului urmarit, la cererea acestuia, executorul judecatoresc, prin proces-verbal, poate sa-i fixeze o cota de cel mult 20% din aceste venituri pentru traiul lui si al familiei sale.

    (2) Impotriva masurii luate de catre executorul judecatoresc cei interesati se pot adresa instantei de executare. Instanta va cita partile in termen scurt, in camera de consiliu, si va hotari prin incheiere irevocabila.

    Art. 504. - (1) In termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului executorul va intocmi si va afisa publicatia de vanzare a acestuia, care va cuprinde urmatoarele mentiuni:

    1. denumirea si sediul organului de executare;
    2. numarul dosarului de executare;
    3. numele si calitatea executorului;
    4. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului;
    5. titlul executoriu in temeiul caruia se face urmarirea imobiliara;
    6. identificarea imobilului si descrierea lui sumara;
    7. pretul la care a fost evaluat imobilul;
    8. mentiunea, daca va fi cazul, ca imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci, si ca, in cazul in care aceste creante nu ar fi acoperite la prima licitatie, se va proceda, in aceeasi zi, la o noua licitatie pentru vanzarea imobilului liber de acele drepturi. Pretul de la care vor incepe aceste licitatii va fi cel prevazut de art. 509 alin. 3 si 4;
    9. data, ora si locul vanzarii la licitatie;
    10. invitatia pentru toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului sa-l anunte executorului inainte de data stabilita pentru vanzare;
    11. invitatia catre toti cei care vor sa cumpere imobilul sa se prezinte la termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si, pana la acel termen, sa prezinte oferte de cumparare;
    12. mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o cautiune reprezentand 10% din pretul la care a fost evaluat imobilul;
    13. data afisarii publicatiei de vanzare;
    14. semnatura si stampila executorului judecatoresc.

    (2) Termenul stabilit pentru vanzare nu va fi mai scurt de 30 de zile si nici mai lung de 60 de zile de la afisarea publicatiei de vanzare la locul unde va avea loc licitatia.

    (3) Publicatia de vanzare se va afisa la sediul organului de executare si al instantei de executare, la locul unde se afla imobilul urmarit, la sediul primariei in a carei raza teritoriala este situat imobilul, precum si la locul unde se desfasoara licitatia, daca acesta este altul decat locul unde este situat imobilul.

    (4) Executorul judecatoresc, la cererea celui interesat, va anunta vanzarea la licitatie si intr-un ziar de larga circulatie.

    (5) Debitorul va fi instiintat despre data, ora si locul vanzarii.

    (6) Dispozitiile art. 439 alin. 2 sunt aplicabile.

    Art. 505. - In cazul in care se urmareste imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie, o copie de pe publicatia de vanzare a imobilului se depune si la parchetul de pe langa instanta de executare.

    Art. 506. - (1) Persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitatie sunt obligate sa depuna la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia executorului judecatoresc, pana la termenul stabilit pentru vanzare, o cautiune reprezentand 10% din pretul la care a fost evaluat imobilul. Dovada consemnarii va fi atasata ofertei de cumparare.

    (2) Nu au obligatia de a depune cautiunea prevazuta la alin. 1 creditorii care au creante in rang util, potrivit ordinii de preferinta prevazute de art. 563 si 564.

    (3) De asemenea, sunt dispensate de cautiunea prevazuta la alin. 1 persoanele care, impreuna cu debitorul, detin imobilul urmarit in proprietate comuna pe cote-parti.

    Art. 507. - (1) Vanzarea se face la sediul organului de executare sau al instantei de executare ori la locul unde este situat imobilul sau in orice alt loc, daca se considera ca este mai potrivit pentru buna valorificare a acestuia. In comune vanzarea se poate efectua si la sediul primariei in raza careia este situat imobilul.

    (2) Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane.

    Art. 508. - (1) Vanzarea la licitatie se face in mod public si se va tine separat pentru fiecare imobil sau corp de proprietate.

    (2) Daca mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu aceeasi ipoteca sau daca corpul de proprietate este compus din mai multe parcele, executorul judecatoresc va putea dispune, la cererea debitorului sau a creditorului urmaritor, ca vanzarea sa se faca in acelasi timp pentru mai multe corpuri de proprietate sau separat pentru fiecare parcela in parte.

    (3) In cazul cand corpurile de proprietate sau parcelele se vand separat, ordinea vanzarii lor fi aratata de debitor, iar in lipsa unei asemenea mentiuni, va fi stabilita de executor.

    Art. 509. - (1) Licitatia incepe prin citirea de catre executor a publicatiei de vanzare si a ofertelor primite pana la acea data.

    (2) Executorul va oferi spre vanzare imobilul, prin strigari succesive, la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, pornind de la pretul oferit care este mai mare decat cel la care s-a facut evaluarea potrivit art. 500 alin. 2 sau, in lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest pret.

    (3) Daca imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitatie sau servitute intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vanzare strigarile vor incepe de la pretul cel mai mare oferit sau, in lipsa, de la cel fixat in publicatie, scazut cu valoarea acestor drepturi socotita potrivit art. 500 alin. 4.

    (4) Daca din cauza existentei drepturilor aratate la alin. 3 nu s-a putut obtine un pret suficient pentru acoperirea creantelor ipotecare inscrise anterior, socotite dupa datele din cartea funciara, executorul judecatoresc va relua in aceeasi zi licitatia pentru vanzarea imobilului liber de acele drepturi; in acest caz, strigarile vor incepe de la pretul mentionat in publicatia de vanzare, fara scaderea aratata in alin. 3.

    (5) In cazul in care nu este oferit nici pretul la care imobilul a fost evaluat, vanzarea se va amana la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o noua publicatie in conditiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitatia va incepe de la pretul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Daca nu se obtine pretul de incepere a licitatiei, la acelasi termen bunul va fi vandut la cel mai mare pret oferit. Vanzarea se va putea face chiar daca se prezinta o singura persoana care ofera pretul de la care incepe licitatia.

    Art. 510. - (1) Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de vanzare potrivit dispozitiilor art. 509. La pret egal va fi preferat cel care are un drept de preemptiune asupra bunului urmarit.

    (2) In toate cazurile, creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.

    Art. 511. - Executorul va intocmi un proces-verbal despre desfasurarea si rezultatul fiecarei licitatii. In procesul-verbal vor fi mentionati toti cei care au participat la licitatie, sumele oferite de fiecare participant, precum si adjudecatarul imobilului. Procesul-verbal va fi semnat de executor, creditor, debitor si de adjudecatar.

    Art. 512. - (1) Adjudecatarul imobilului va depune pretul la dispozitia executorului judecatoresc in termen de cel mult 30 de zile de la data vanzarii, tinandu-se seama de cautiunea depusa in contul pretului.

    (2) Cand un adjudecatar este un creditor, el poate depune creanta sa in contul pretului, fiind obligat, daca este cazul, sa depuna diferenta de pret. Daca exista alti creditori care au un drept de preferinta in conditiile art. 563 si 564, el va depune pana la concurenta pretului de adjudecare si suma necesara pentru plata creantelor lor, in masura in care acestea nu sunt acoperite prin diferenta de pret.

    Art. 513. - (1) Daca adjudecatarul nu depune pretul in termenul prevazut de art. 512 alin. 1, imobilul se va scoate din nou in vanzare in contul acestuia, el fiind obligat sa plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie si eventuala diferenta de pret. Adjudecatarul va putea sa achite la termenul de licitatie pretul oferit initial, caz in care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.

    (2) Daca la noul termen de licitatie imobilul nu a fost vandut, fostul adjudecatar este obligat sa plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea imobilului.

    (3) Suma datorata potrivit alin. 1 si 2 de fostul adjudecatar se stabileste de executor prin procesul-verbal de licitatie, care constituie titlu executoriu. Aceasta suma se va retine cu precadere din cautiunea depusa.

    Art. 514. - Daca adjudecarea imobilului catre unul dintre participantii la licitatie, executorul, la cerere, va dispune restituirea cautiunilor depuse de ceilalti participanti, procedand, cand este cazul, potrivit dispozitiilor art. 513 alin. 3.

    Art. 515. - La cererea adjudecatarului, executorul judecatoresc, cu acordul creditorului, poate stabili plata pretului in rate, numarul acestora, cuantumul si data scadentei lor, precum si suma care se plateste de indata drept avans.

    SECTIUNEA a IV-a
    Actul de adjudecare

    Art. 516. - Dupa plata integrala a pretului sau a avansului prevazut de art. 515, daca imobilul a fost vandut cu plata in rate, executorul, pe baza procesului-verbal de licitatie, va intocmi actul de adjudecare, care va cuprinde urmatoarele mentiuni:

    1. denumirea si sediul organului de executare;
    2. numele si calitatea executorului;
    3. numarul si data procesului-verbal de licitatie;
    4. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si adjudecatarului;
    5. pretul la care s-a vandut si modalitatea de achitare in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata in rate;
    6. mentiunea, daca este cazul, ca imobilul s-a vandut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, ori, dupa caz, liber de aceste drepturi, in conditiile prevazute de art. 509 alin. 3 si 4;
    7. datele de identificare a imobilului;
    8. mentiunea ca actul de adjudecare este titlu de proprietate si ca poate fi inscris in cartea funciara;
    9. mentiunea ca, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu impotriva cumparatorului care nu plateste diferenta de pret, in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata pretului in rate;
    10. semnatura si stampila executorului, precum si semnatura adjudecatarului.

    Art. 517. - (1) Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobanditorului spre a-i servi ca titlu de proprietate si pentru a fi inscris in cartea funciara.

    (2) In cazul in care imobilul a fost vandut cu plata pretului in rate, executorul va inainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciara pentru a inscrie in cartea funciara interdictia de instrainare si grevare a imobilului pana la plata integrala a pretului si a dobanzii corespunzatoare.

    (3) Executorul va preda, totodata, un exemplar al actului de adjudecare creditorului urmaritor, care ii va servi ca titlu executoriu impotriva cumparatorului, daca acesta nu plateste diferenta de pret.

    SECTIUNEA a V-a
    Efectele adjudecarii

    Art. 518. - (1) Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, dupa caz, un alt drept real care a facut obiectul urmaririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar. De la aceasta data adjudecatarul are dreptul la fructe si venituri, datoreaza dobanzile pana la plata integrala a pretului si suporta toate sarcinile imobilului.

    (2) Prin intabulare, adjudecatarul dobandeste dreptul de a dispune de imobilul vandut, potrivit regulilor de carte funciara.

    (3) De la data intabularii, imobilul ramane liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanta, creditorii putandu-si realiza aceste drepturi numai din pretul obtinut. Daca pretul de adjudecare se plateste in rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.

    (4) Ipotecile si celelalte sarcini reale se vor radia din oficiu, afara de cele pentru care adjudecatarul ar conveni sa fie mentinute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci, daca vanzarea s-a facut in conditiile prevazute de art. 509 alin. 4, toate notarile facute cu urmarirea silita, precum si interdictia de instrainare sau de grevare, daca exista.

    (5) Daca imobilul a fost cumparat cu plata pretului in rate, cumparatorul nu il va putea instraina sau greva, fara incuviintarea creditorilor urmaritori, inainte de plata integrala a pretului.

    Art. 519. - (1) Locatiunea si celelalte acte juridice privitoare la imobil raman in fiinta sau, dupa caz, inceteaza, potrivit legii.

    (2) Platile facute inainte de scadenta de catre locatar sau alte persoane interesate sunt supuse dispozitiilor art. 498 alin. 3.

    SECTIUNEA a VI-a
    Dispozitii speciale

    Art. 520. - Orice cerere de evictiune, totala sau partiala, privind imobilul adjudecat se va prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara. Aceasta prescriptie curge si impotriva disparutilor, minorilor si a persoanelor puse sub interdictie.

    Art. 521. - In cazul in care cererea de evictiune este introdusa inainte de imparteala pretului de adjudecare, instanta de executare, la solicitarea adjudecatarului, va putea sa suspende, cu sau fara cautiune, imparteala pretului pana la judecarea definitiva a cererii de evictiune.

    Art. 522. - (1) Daca a fost evins total sau partial, adjudecatarul il poate actiona pe debitorul urmarit pentru a fi despagubit.

    (2) In masura in care nu se poate indestula de la debitor, adjudecatarul ii poate actiona pe creditorii care au incasat pretul de adjudecare, in limita sumei incasate de acestia.

    Art. 523. - (1) In tot cursul executarii silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau alta persoana interesata poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii de executare, consemnand la dispozitia creditorului urmaritor intreaga valoare a creantei, cu toate accesoriile si cheltuielile de executare.

    (2) Dispozitiile art. 428 alin. 2-4 se aplica in mod corespunzator.

    (3) In cazul in care cererea este admisa, instanta, cu acordul debitorului, va dispune si eliberarea sumei in mainile creditorului.

    Art. 524 – 560. - Abrogate prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 561. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    CAPITOLUL V
    Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executarea silita

    Art. 562. - Suma de bani realizata prin executarea silita se elibereaza creditorului urmaritor pana la acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.

    Art. 563. - (1) In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

    a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor.
    b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
    c) creantele rezultand din obligatia de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
    d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
    e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
    f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
    g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
    h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
    i) alte creante;

    (2) In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

    Art. 564. - Daca exista creditori care, asupra bunului vandut, au drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi de preferinta conservate, in conditiile prevazute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vanzarea bunului, creantele lor vor fi platite inaintea creantelor prevazute la art. 563 alin. 1 lit. a).

    Art. 565. - Dobanzile si penalitatile sau alte asemenea accesorii ale creantei principale vor urma ordinea de preferinta a acestei creante.

    Art. 566. - (1) In cazul in care unul dintre titlurile depuse de creditorii urmaritori contine obligatia debitorului de a plati o suma de bani in mod periodic, iar bunurile ramase in patrimoniul debitorului dupa efectuarea executarii sau veniturile sale nu asigura plata in viitor a ratelor datorate, executorul judecatoresc sau partea interesata va sesiza instanta in circumscriptia careia se face executarea. Instanta va stabili suma globala cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmarire. Incheierea se da cu citarea partilor si este supusa numai recursului.

    (2) Daca debitorul a decedat si se constata ca, in raport de numarul mostenitorilor, locul unde acestia se gasesc, modul in care s-a facut imparteala mostenirii sau cu alte asemenea imprejurari, plata in rate a creantelor este greu de realizat, instanta poate, la cererea creditorului, sa procedeze potrivit alin. 1, stabilind suma totala ce se cuvine creditorului, precum si suma pe care o va plati fiecare mostenitor in parte.

    Art. 567. - (1) Creantele conditionale sau afectate de un termen suspensiv se vor plati potrivit ordinii de preferinta prevazute de art. 563.

    (2) Daca conditia este rezolutorie, nu se va putea elibera creditorului suma cuvenita decat daca acesta va da o cautiune sau va constitui o ipoteca in favoarea celor care ar trebui sa se foloseasca de aceasta suma in cazul indeplinirii conditiei.

    (3) Daca conditia este suspensiva, suma cuvenita creditorului va fi distribuita creditorilor care vin dupa acesta, daca acestia vor da o cautiune sau vor constitui o ipoteca pentru a garanta restituirea sumei primite in caz de indeplinire a conditiei.

    (4) In cazul in care creditorii prevazuti la alin. 2 si 3 nu dau o cautiune sau nu constituie o ipoteca, suma se va consemna la Casa de Economii si Consemnatiuni pana la indeplinirea conditiei rezolutorii sau suspensive.

    Art. 568. - Daca creanta este afectata de un termen suspensiv, aceasta se va plati chiar daca termenul nu s-a implinit. Cand o astfel de creanta este fara dobanda, plata inainte de termen nu se va face decat daca se scade dobanda cuvenita pana la implinirea termenului. Daca insa creditorul nu este de acord sa se faca scaderea, partea sa se va consemna la Casa de Economii si Consemnatiuni, pentru a fi eliberata la implinirea termenului.

    Art. 569. - (1) Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare se poate face numai dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand executorul va proceda, dupa caz, la eliberarea sau distribuirea acesteia, cu citarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.

    (2) In cazul valorificarii bunurilor grevate de un drept de gaj ori ipoteca sau de alte drepturi reale dobandite dupa inscrierea vreunei garantii reale asupra acestor bunuri, despre care a luat cunostinta in conditiile art. 425 ori art. 500 alin. 3, executorul este obligat sa incunostinteze din oficiu pe creditorii in favoarea carora au fost constituite aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului.

    (3) In acest caz, titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitatie si servitute, stinse prin adjudecare, vor fi trecuti in ordinea inscrierii cu valoarea acestor drepturi inscrise in cartea funciara, iar daca nu este inscrisa, cu valoarea determinata potrivit art. 500 alin. 4, care poate fi contestata in conditiile art. 570 alin. 2.

    Art. 570. - (1) Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, executorul va intocmi de indata un proces-verbal, care se va semna de persoanele interesate care sunt prezente.

    (2) Cel nemultumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului sa consemneze obiectiile sale in procesul-verbal, care poate fi contestat in termen de 3 zile. Contestatia suspenda de drept eliberarea sau, dupa caz, distribuirea. Judecata ei se face de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor.

    Art. 571. - Dupa intocmirea procesului-verbal prevazut de art. 570 alin. 1, nici un creditor nu mai este in drept sa ceara a participa la distribuirea sumelor rezultate din executarea silita.

    CAPITOLUL VI
    Predarea silita a bunurilor si executarea silita a altor obligatii de a face sau de a nu face

    SECTIUNEA I
    Dispozitii comune

    Art. 572. - In cazul in care obligatia debitorului prevazuta in titlul executoriu consta in predarea unui bun ori a folosintei acestuia, in desfiintarea unei constructii, plantatii sau altei lucrari ori in indeplinirea oricarei alte activitati stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa in termenul prevazut in somatie, executorul sau, dupa caz, creditorul, in raport cu imprejurarile cauzei si natura obligatiei ce se executa, va proceda fie la executarea silita, fie va sesiza instanta de executare in vederea aplicarii unei amenzi civile.

    Art. 573. - Daca creditorul justifica o nevoie urgenta sau exista pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire, presedintele instantei de executare va putea dispune, prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor, ca executarea silita a obligatiilor prevazute la art. 572 sa se faca de indata, fara somatie.

    Art. 574. - (1) Daca in titlul executoriu nu s-a stabilit ce suma urmeaza a fi platita ca echivalent al valorii lucrului in cazul imposibilitatii predarii acestuia, instanta de executare, la cererea creditorului, va stabili aceasta suma prin hotarare data cu citarea partilor.

    (2) Hotararea este executorie si este supusa recursului. Suspendarea executarii acestei hotarari nu se va putea obtine decat cu consemnarea sumei stabilite. Dispozitiile art. 428 sunt aplicabile in mod corespunzator.

    (3) Pe baza cererii prevazute la alin. 1, instanta va putea infiinta masuri asiguratorii.

    SECTIUNEA a II-a
    Predarea silita a bunurilor mobile

    Art. 575. - Daca partea obligata sa predea un bun mobil, determinat prin calitate si cantitate, nu-si indeplineste obligatia in termen de o zi de la primirea somatiei, predarea lui se va face prin executare silita.

    Art. 576. - In vederea executarii silite a obligatiei prevazute la art. 575, executorul judecatoresc va ridica bunul urmarit de la debitor sau de la persoana la care se afla, punandu-l pe creditor in drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu.

    Art. 577. - Executorul judecatoresc va incheia, in conditiile art. 388, un proces-verbal despre indeplinirea executarii, stabilind totodata cheltuielile de executare pe care urmeaza sa le plateasca debitorul. Procesul-verbal constituie titlu executoriu in privinta cheltuielilor de executare stabilite in sarcina debitorului.

    SECTIUNEA a III-a
    Predarea silita a bunurilor imobile

    Art. 578. - Daca partea obligata sa paraseasca ori sa predea un imobil nu-si indeplineste aceasta obligatie in termen de 5 zile de la primirea somatiei, ea va fi indepartata prin executare silita, iar imobilul va fi predat celui indreptatit.

    Art. 579. - In vederea executarii silite a obligatiei prevazute la art. 578, executorul judecatoresc va soma pe debitor sa paraseasca de indata imobilul, iar in caz de impotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul fortei publice, punand pe creditor in drepturile sale.

    Art. 580. - Daca executarea priveste un imobil in care se gasesc bunuri mobile ce nu formeaza obiectul executarii si pe care debitorul nu le ridica singur, executorul va incredinta aceste bunuri in pastrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului.

    Art. 5801. - Despre indeplinirea executarii potrivit prevederilor prezentei sectiuni executorul judecatoresc va intocmi un proces-verbal, dispozitiile art. 577 fiind aplicabile.

    SECTIUNEA a IV-a
    Executarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face

    Art. 5802. - Daca debitorul refuza sa indeplineasca o obligatie de a face cuprinsa intr-un titlu executoriu, in termen de 10 zile de la primirea somatiei, creditorul poate fi autorizat de instanta de executare, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa o indeplineasca el insusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.

    Art. 5803. - (1) Daca obligatia de a face nu poate fi indeplinita prin alta persoana decat debitorul, acesta poate fi constrans la indeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanta sesizata de creditor poate obliga pe debitor, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa plateasca, in favoarea statului, o amenda civila de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilita pe zi de intarziere pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu.

    (2) Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neindeplinirea obligatiei prevazute la alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. Dispozitiile art. 574 sunt aplicabile in mod corespunzator.

    Art. 5804. - (1) Dispozitiile prevazute in sectiunea de fata sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul cand titlul executoriu cuprinde o obligatie de a nu face.

    (2) Creditorul va putea cere instantei de executare sa fie autorizat, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa desfiinteze el insusi sau prin alte persoane, daca este cazul, pe socoteala debitorului, lucrarile facute de acesta impotriva obligatiei de a nu face.

    Art. 5805. - In cazurile prevazute de art. 5802 si 5804, daca debitorul se opune la executarea obligatiei de catre creditor, acesta va putea obtine, prin intermediul executorului judecatoresc, concursul organelor de politie, jandarmerie sau al altor agenti ai fortei publice, dupa caz.

    CARTEA VI: PROCEDURI SPECIALE

    CAPITOLUL I
    Ordonante presedintiale

    Art. 581. - (1) Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

    (2) Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului.

    (3) Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata asupra fondului. Judecata se face de urgenta si cu precadere. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare.

    (4) Ordonanta este vremelnica si executorie. Instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen.

    Art. 582. - (1) Ordonanta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.

    (2) Instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta.

    (3) Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. Dispozitiile art. 581 alin. 3 referitoare la amanarea pronuntarii si redactarea ordonantei sunt aplicabile.

    (4) Impotriva executarii ordonantei presedintiale se poate face contestatie.

    CAPITOLUL II
    Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute

    Art. 583. - (1) Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata, disparute in orice chip, se pot reface de insasi instanta investita cu judecarea pricinii.

    (2) Spre acest sfarsit, instanta va soroci termen, chiar din oficiu, citand partile, martorii si expertii; va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de parti, dispunand totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac.

    (3) Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea partilor, ori altor persoane sau autoritatilor pot folosi la refacerea dosarului.

    (4) Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul.

    (5) Inscrisurile astfel refacute tin locul originalelor, pana la gasirea acestora.

    Art. 584. - (1) Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel, aceasta hotarare se va reface dupa cel de al doilea exemplar al hotararii pastrat de prima instanta; iar daca si acel exemplar ar fi disparut, vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe hotarare, ce s-au incredintat partilor sau altor persoane.

    (2) In acest scop, instanta va putea dispune sa se faca, din oficiu, publicatii intr-un ziar mai raspandit, cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia.

    (3) Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata la alin. 1 si 2, se va trece la refacerea ei de catre instanta de apel, potrivit dispozitiilor art. 583.

    (4) Daca dosarul, inclusiv hotararea, nu se poate reface nici potrivit alin. 3, instanta de apel va judeca din nou pricina in fond. Pentru judecata din nou a cauzei, partile sunt obligate sa faca dovada ca intre ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca acesta a fost solutionat prin hotarare judecatoreasca. Dovada se va face cu orice inscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instantei judecatoresti sau ale altor autoritati.

    Art. 585. - (1) Instanta care a pronuntat hotararea disparuta va proceda in toate cazurile la refacerea acesteia potrivit dispozitiilor art. 583 si 584.

    (2) Daca in cursul judecatii a fost gasita hotararea disparuta, cererea va fi respinsa.

    (3) De asemenea, daca ulterior judecatii hotararea disparuta a fost gasita, hotararea refacuta potrivit dispozitiilor aratate la alin. 1 va fi anulata de catre instanta care a pronuntat-o.

    CAPITOLUL III
    Despre oferte de plata si consemnatii

    Art. 586. - Cand datornicul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi sa primeasca plata, datornicul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e dator.

    Art. 587. - (1) Spre acest sfarsit el va face creditorului, prin mijlocirea unui executor judecatoresc de langa instanta domiciliului acestuia sau a domiciliului ales, o somatie, ca sa primeasca valoarea datorata.

    (2) In acea somatie se va arata ziua, ora si locul, cand si unde suma sau obiectul oferit are sa-i fie predat.

    Art. 588. - (1) Daca creditorul nu voieste sa se prezinte sau sa primeasca suma sau obiectul oferit, executorul judecatoresc va incheia proces-verbal si va arata daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa iscaleasca.

    (2) Debitorul, in acest caz, va putea, spre a se elibera, sa consemneze suma sau lucrul oferit la Casa de Economii si Consemnatiuni sau administratia financiara a judetului respectiv, iar recipisa se va depune la executorii judecatoresti ai instantei domiciliului creditorului.

    Art. 589. - Cererea ce s-ar putea face inaintea judecatoriei, sau pentru ca sa intareasca, sau pentru ca sa se anuleze aceste oferte si consemnatii, se va face prin osebita petitie, dupa regulile stabilite pentru cererea principala.

    Art. 590. - Se vor aplica celelalte randuieli ale Codului civil, privitoare la ofertele de plata si la consemnatii, cuprinse in art. 1114-1121 inclusiv, afara de alin. 8 din art. 1115 si alin. 3 si 4 din art. 1116.

    CAPITOLUL IV
    Masurile asiguratorii

    SECTIUNEA I
    Sechestrul asigurator

    Art. 591. - (1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constata prin act scris si este exigibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca se dovedeste ca a intentat actiune. El poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de catre instanta.

    (2) Acelasi drept il are si creditorul a carui creanta nu este constatata in scris, daca dovedeste ca a intentat actiune si depune, o data cu cererea de sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata.

    (3) Instanta poate incuviinta sechestrul asigurator chiar daca creanta nu este exigibila, in cazurile in care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ori atunci cand este pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea. In aceste cazuri, creditorul trebuie sa dovedeasca indeplinirea celorlalte conditii prevazute de alin. 1 si sa depuna o cautiune al carei cuantum va fi fixat de catre instanta.

    Art. 592. - (1) Cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care judeca procesul.

    (2) Instanta va decide de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin incheiere executorie, fixand totodata, daca este cazul, cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta. Incheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor.

    (3) Dispozitiilor art. 581 alin. 3 privitoare la pronuntarea si redactarea hotararii se aplica atat la solutionarea cererii, cat si la judecarea recursului.

    (4) Nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului. Aceasta se constata prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor.

    Art. 593. - (1) Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de catre executorul judecatoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.

    (2) In cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai in masura necesara realizarii creantei.

    (3) Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va inscrie de indata in cartea funciara. Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv.

    (4) Impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului cel interesat va putea face contestatie.

    Art. 594. - Daca debitorul va da, in toate cazurile, garantie indestulatoare, instanta va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea in termen scurt a partilor, prin incheiere supusa numai recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. Dispozitiile art. 592 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.

    Art. 595. - In cazul in care cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila, debitorul poate cere ridicarea masurii de catre instanta care a incuviintat-o. Asupra cererii instanta se pronunta prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor. Dispozitiile art. 593 se aplica in mod corespunzator.

    Art. 596. - Valorificarea bunurilor sechestrare nu se va putea face decat dupa ce creditorul a obtinut titlul executoriu.

    SECTIUNEA a II-a
    Poprirea asiguratorie

    Art. 597. - (1) Poprirea asiguratorie se poate infiinta asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente, in conditiile stabilite de art. 591.

    (2) Dispozitiile art. 592-595 se aplica in mod corespunzator.

    SECTIUNEA a III-a
    Sechestrul judiciar

    Art. 598. - Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau a altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv.

    Art. 599. - (1) Se va putea, de asemenea, incuviinta sechestrul judiciar, chiar fara a exista proces:

    1. asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa;
    2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual;
    3. asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, cand acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori cand are motive temeinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori sa se teama de sustrageri sau deteriorari.

    (2) In aceste cazuri, competenta este instanta in circumscriptia careia se afla bunul.

    Art. 600. - (1) Cererea de sechestru judiciar se judeca de urgenta, cu citarea partilor. In caz de admitere, instanta va putea sa oblige pe reclamant la darea unei cautiuni, iar in cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593 alin. 3 Incheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la pronuntare. Dispozitiile art. 592 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.

    (2) Paza bunului sechestrat va fi incredintata persoanei desemnate de parti de comun acord, iar in caz de neintelegere, unei persoane desemnate de instanta, care va putea fi chiar detinatorul bunului. In acest scop, executorul judecatoresc se va deplasa la locul situarii bunului ce urmeaza a fi pus sub sechestru si-l va da in primire, pe baza de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi inaintat si instantei care a incuviintat masura.

    (3) Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare si administrare, va incasa orice venituri si sume datorate si va putea plati datorii cu caracter curent, precum si cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, el putea sta in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabila a instantei care l-a numit.

    (4) Daca administrator-sechestru a fost numita o alta persoana decat detinatorul, instanta va fixa, pentru activitatea depusa, o suma drept remuneratie, stabilind, totodata si modalitatile de plata.

    Art. 601. - In cazuri urgente, presedintele instantei va putea numi, prin incheiere irevocabila data fara citarea partilor, un administrator provizoriu pana la solutionarea cererii de sechestru judiciar.

    CAPITOLUL V
    Deliberarile consiliului de familie

    Art. 602. - Abrogat prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

    Art. 603. - Abrogat prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

    Art. 604. - Abrogat prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

    Art. 605. - Abrogat prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

    Art. 606. - Abrogat prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

    CAPITOLUL VI
    Despartenia

    Art. 607. - Cererea de despartenie este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, este competenta judecatoria in circumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul.

    Art. 608. - (1) Sotul parat poate sa faca si el cerere de despartenie, cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului, in cererea reclamantului.

    (2) Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului.

    Art. 609. - In cazul cand motivele desparteniei s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului.

    Art. 610. - Neintroducerea cererii in termenele aratate in articolele de mai sus atrage decaderea pentru sotul parat din dreptul de a cere despartenia, afara de cazul cand cererea reclamantului a fost respinsa si motivele desparteniei s-au ivit in urma.

    Art. 611. - Cererea de pensie alimentara se va face la judecatoria investita cu cererea de despartenie, chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor.

    Art. 612. - (1) Cererea de divort va cuprinde, pe langa cele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor nascuti din casatorie.

    (2) Daca nu sunt copii minori, se va face aratare despre aceasta.

    (3) La cerere, se va alatura un extract de casatorie si cate un extract de nastere al copiilor minori.

    (4) Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare, se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei.

    (5) Paratul nu este tinut sa faca intampinare.

    (6) Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divort.

    Art. 613. - Presedintele instantei, primind cererea de divort, va da reclamantului sfaturi de impacare si, in cazul in care acesta staruie in cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei.

    Art. 6131. - (1) In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, in actiunea de divort, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.

    (2) Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. 1, presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care, va fixa un termen de doua luni in sedinta publica. La termenul de judecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort.

    (3) Pentru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii il vor purta dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei, instanta va putea dispune, atunci cand considera necesar, administrarea probelor prevazute de lege.

    Art. 6132. - Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei.

    Art. 614. - In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate; in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.

    Art. 615. - (1) Cererea de divort se judeca in sedinta publica. Instanta va putea sa dispuna insa judecarea in camera de consiliu, daca va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare sau administrare a probelor.

    (2) In toate cazurile hotararea se pronunta in sedinta publica.

    Art. 616. - Daca la termenul de judecata, in prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.

    Art. 6161. - Daca procedura de chemare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere si, daca constata ca nu domiciliaza acolo, va dispune citarea lui la domiciliul sau, precum si, daca este cazul, la locul sau de munca.

    Art. 617. - (1) Instanta poate sa pronunte despartenia impotriva ambilor soti, chiar atunci cand numai unul din ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese vina amandurora.

    (2) Hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti solicita instantei aceasta.

    (3) In cazurile prevazute de art. 38 alin. 2 din Codul familiei, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.

    Art. 618. - (1) Reclamantul poate renunta la cerere in tot cursul judecatii inaintea instantelor de fond, chiar daca paratul se impotriveste. Renuntarea reclamantului nu are nici o inraurire asupra cererii facute de parat.

    (2) Actiunea de divort se va stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.

    (3) Reclamantul insa va putea porni o cerere noua pentru fapte petrecute dupa impacare, si in acest caz el se va putea folosi si de faptele vechi.

    Art. 619. - (1) Termenul de apel, precum si cel de recurs este de 30 de zile si curge de la comunicarea hotararii.

    (2) Apelul sau, dupa caz, recursul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai paratul.

    (3) Apelul sau recursul paratului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai reclamantul.

    (4) Hotararea care se pronunta in conditiile art. 6131 alin. 1 este definitiva si irevocabila in ce priveste divortul.

    (5) Hotararea data in materie de divort nu este supusa revizuirii.

    CAPITOLUL VII
    Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni

    Art. 620 – 641. - Abrogate prin Decretul nr. 40 din 22 ianuarie 1953.

    Art. 642. - Abrogat prin Decretul nr. 40 din 22 ianuarie 1953.

    Art. 643 – 672. - Abrogate prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 673. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    CAPITOLUL VII1
    Procedura impartelii judiciare

    Art. 6731. – Judecarea oricarei cereri de imparteala privind bunuri asupra carora partile au un drept de proprietate comuna se face cu procedura prevazuta in capitolul de fata, in afara cazurilor in care legea stabileste o alta procedura.

    Art. 6732. - Reclamantul este obligat sa arate in cerere persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala, titlul pe baza caruia se cere imparteala, toate bunurile supuse impartelii, evaluarea lor, locul unde acestea se afla, precum si persoana care le detine sau le administreaza.

    Art. 6733. - La prima zi de infatisare, daca partile sunt prezente, instanta le va cere declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse impartelii si va luat act, cand este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora.

    Art. 6734. - (1) In tot cursul procesului, instanta va starui ca partile sa imparta bunurile prin buna invoiala.

    (2) Daca partile ajung la o intelegere cu privire la impartirea bunurilor, instanta va hotari potrivit invoielii lor. Imparteala se poate face prin buna invoiala si daca printre cei interesati se afla minori sau persoane puse sub interdictie, insa numai cu incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal.

    (3) In cazul in care intelegerea priveste impartirea numai a anumitor bunuri, instanta va lua act de aceasta invoiala si va pronunta o hotarare partiala, continuand procesul pentru celelalte bunuri.

    (4) Dispozitiile art. 271-273 sunt aplicabile.

    Art. 6735. - (1) Daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii. Daca se imparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii.

    (2) Instanta va face imparteala in natura. In temeiul celor stabilite potrivi alin. 1, ea procedeaza la formarea loturilor si la atribuirea lor. In cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma de bani.

    Art. 6736. - (1) Daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de masuratoare, evaluare si altele asemenea, pentru care instanta nu are date suficiente, ea va da o incheiere prin care va stabili elementele aratate la art. 6735. - alin. 1, intocmind in mod corespunzator minuta prevazuta de art. 258. Prin aceeasi incheiere, instanta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor.

    (2) Raportul de expertiza va arata evaluarea si criteriile avute in vedere la stabilirea acesteia, va indica daca bunurile pot fi comod partajabile in natura si in ce mod anume, propunand loturile ce urmeaza a fi atribuite.

    Art. 6737. - In cazul in care, dupa pronuntarea incheierii prevazute de art. 6736 alin. 1, dar mai inainte de pronuntarea hotararii de imparteala se constata ca exista si alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse impartelii, fara ca, privitor la acesti coproprietari sau acele bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanta va putea da o noua incheiere, care va cuprinde, dupa caz, si coproprietarii sau bunurile omise. In aceleasi conditii, instanta poate, cu consimtamantul tuturor coproprietarilor, sa scoata un bun care a fost cuprins din eroare in masa de impartit.

    Art. 67385. - Incheierile prevazute la art. 6736 alin. 1 si 6737 pot fi atacate cu apel mai inainte de pronuntarea hotararii, daca apelul priveste stabilirea calitatii de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia ori masa bunurilor supuse impartelii. Daca aceste incheieri nu au fost atacate in ceea ce priveste stabilirea calitatii de coproprietar, cota-parte cuvenita fiecaruia ori masa bunurilor supuse impartelii, ele nu mai pot fi supuse apelului o data cu hotararea asupra fondului procesului.

    Art. 6739. - La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecaruia din masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

    Art. 67310. - (1) In cazul in care imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod pagubitor destinatia economica, la cererea unuia dintre coproprietari instanta, prin incheiere, ii poate atribui provizoriu intregul bun. Daca mai multi coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanta va tine seama de criteriile prevazute de art. 6739. Prin incheiere, ea va stabili si termenul in care coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat sa depuna sumele ce reprezinta cotele-parti cuvenite celorlalti coproprietari.

    (2) Daca coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunurile depune, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin hotararea asupra fondului procesului, ii va atribui bunul.

    (3) In cazul in care coproprietarul nu depune in termen sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta va putea atribui bunul altui coproprietar, in conditiile prezentului articol.

    (4) La cererea unuia dintre coproprietari, instanta, tinand seama de imprejurarile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sa-i atribuie bunul direct prin hotararea asupra fondului procesului, stabilind, totodata, sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul in care este obligat sa le plateasca.

    Art. 67311. - (1) In cazul in care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au depus, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin incheiere, va dispune vanzarea bunului, stabilind, totodata, daca vanzarea se va face de catre parti prin buna invoiala, ori de catre executorul judecatoresc.

    (2) Daca s-a dispus ca vanzarea bunului sa se faca de parti prin buna invoiala, instanta va stabili si termenul in care aceasta va fi efectuata. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. La implinirea termenului, partile vor prezenta instantei dovada vanzarii.

    (3) In cazul in care vanzarea prin buna invoiala nu se realizeaza in termenul prevazut de alin. 2, instanta prin incheiere, va dispune ca vanzarea sa fie efectuata de executorul judecatoresc.

    (4) Incheierile prevazute in prezentul articol pot fi atacate separat cu apel. Daca nu au fost astfel atacate, aceste incheieri nu mai pot fi supuse apelului o data cu hotararea asupra fondului procesului.

    Art. 67312. - (1) Dupa ramanerea irevocabila a incheierii prin care s-a dispus vanzarea bunului de catre executorul judecatoresc, acesta va proceda la efectuarea vanzarii la licitatie publica.

    (2) Executorul va fixa termenul de licitatie, care nu va putea depasi 30 de zile pentru bunurile mobile si 60 zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii incheierii, si va instiinta coproprietarii despre data ori locul vanzarii.

    (3) Pentru termenul de licitatie a bunurilor mobile, executorul va intocmi si va afisa publicatia de vanzare, cu cel putin 5 zile inainte de acel termen.

    (4) In cazul vanzarii unui bun imobil, executorul va intocmi si afisa publicatia de vanzare cu cel putin 30 de zile inainte de termenul de licitatie.

    (5) Coproprietarii pot conveni ca vanzarea bunurilor sa se faca la oricare pret oferit de participantii la licitatie.

    (6) Dispozitiile prezentului articol se completeaza in mod corespunzator cu dispozitiile capitolelor II, III si IV din Cartea a V-a privind vanzarea la licitatie a bunurilor mobile si imobile.

    Art. 67313. - La cererea uneia dintre parti, instanta poate proceda la imparteala bunurilor pentru care nu a dispus vanzarea potrivit art. 67311.

    Art. 67314. - (1) In toate cazurile, asupra cererii de imparteala instanta se va pronunta prin hotarare.

    (2) Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalti, precum si cele rezultate din vanzare vor fi impartite de instanta potrivit dreptului fiecarui coproprietar.

    (3) In cazul in care imparteala nu se poate realiza in nici una dintre modalitatile prevazute de lege, instanta va hotari inchiderea dosarului.

    CAPITOLUL VIII
    Cererile privitoare la posesiune

    Art. 674. - (1) Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai daca:

    1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare;
    2. reclamantul dovedeste ca, inainte de aceasta data, el a posedat cel putin un an;
    3. posesiunea lui intruneste conditiile cerute de art. 1846 si 1847 din Codul civil.

    (2) In cazul cand deposedarea sau tulburarea s-a facut prin violenta, reclamantul este scutit de a face dovada ceruta la punctele 2 si 3 din acest articol.

    (3) Cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere.

    (4) Intampinarea nu este obligatorie.

    Art. 675. - Asemenea cereri se pot face si pentru ocrotirea servitutilor continue si aparente.

    Art. 676. - Cererile posesorii pot fi facute si de cel care detine lucrul in interesul sau propriu, in temeiul unui contract incheiat cu posesorul, afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine.

    CAPITOLUL IX
    Despartirea averilor dintre barbati si femei

    Art. 677 – 685. - Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

    Art. 686. - Abrogat prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

    CAPITOLUL X
    Despre interdictie

    Art. 687 – 690. - Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

    Art. 691. - Abrogat prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

    CAPITOLUL XI
    Cesiunea bunurilor

    Art. 692 – 696. - Abrogate prin O.U.G. nr. 138/2000.

    Art. 697. - Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.

    CAPITOLUL XII
    Conventiile matrimoniale

    Art. 698. - Abrogat prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

    Art. 709. - Abrogat prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

    CAPITOLUL XIII
    Transcrierea actelor de stramutare si urmarirea proprietatii si despre inscriptia privilegiilor, ipotecilor si amanetelor

    Dispozitiile acestui capitol au fost abrogate prin Legea nr. 7/1996, precum si prin Legea nr. 99/1999.

    Art. 710 – 719. - Abrogat.

    Art. 720. - Abrogat.

    CAPITOLUL XIV
    Dispozitii privind solutionarea litigiilor in materie comerciala

    Art. 7201. - (1) In procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.

    (2) In scopul aratat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa, comunicandu-i in scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura trimiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin inmanarea inscrisurilor sub semnatura de primire.

    (3) Data convocarii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.

    (4) Rezultatul concilierii se va consemna intr-un inscris cu aratarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecarei parti.

    (5) Inscrisul despre rezultatul concilierii ori, in cazul in care paratul nu a dat curs convocarii prevazute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei convocari au trecut 30 de zile se anexeaza la cererea de chemare in judecata.

    Art. 7202. - In procesele si cererile in materie comerciala, partile sau reprezentantii lor pot fi asistati de experti ori de alti specialisti.

    Art. 7203. - (1) Cererea de chemare in judecata va cuprinde:

    a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar;
    b) numele si calitatea celui care angajeaza partea si ale celui care o reprezinta in litigiu, anexandu-se dovada calitatii;
    c) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare.
    d) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;
    e) semnatura partii sau a reprezentantului acesteia dupa caz.

    (2) La cererea de chemare in judecata se vor anexa copii certificate de pe toate inscrisurile pe care reclamantul se intemeiaza pretentiile mentionandu-se care dintre aceste inscrisuri au fost comunicate in conditiile prevazute de art. 7201 alin. 2.

    Art. 7204. - (1) La primirea cererii de chemare in judecata potrivit art. 114, cand este cazul, reclamantului i se va pune in vedere sa depuna orice act invocat in sustinerea cererii care nu a fost comunicat paratului la convocarea pentru conciliere.

    (2) Paratul va fi citat cu mentiunea ca este obligat sa depuna intampinare la dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata, iar in procesele urgente cu cel putin 3 zile. Intampinarea va avea cuprinsul prevazut de art. 115, mentionandu-se si datele aratate la art. 7203 alin. 1 lit. a) si b).

    (3) Judecatorii vor verifica efectuarea procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen si, cand este cazul, vor lua masuri de refacere a acestor proceduri, precum si pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura instiintarea partilor pentru infatisarea la termen.

    (4) Incheierea privind luarea masurilor prevazute de art. 1141 alin. 6, in cazul proceselor si cererilor in materie comerciala, poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare, daca a fost data cu citarea partilor si de la comunicare, daca a fost data fara citarea lor.

    Art. 7205. - (1) Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala. In cazul litigiilor prevazute de art. 7201 nu este necesara o alta incercare de conciliere.

    (2) Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata si va fi introdusa in cadrul termenului prevazut pentru depunerea intampinarii.

    (3) In cazul in care paratul a introdus cererea reconventionala, reclamantul va depune intampinare pana la prima zi de infatisare. La cererea partii interesate instanta, tinand seama de complexitatea cauzei, poate fixa un termen scurt pentru completarea intampinarii, precum si pentru studierea acesteia de catre parat.

    Art. 7206. - (1) Procesele si cererile in materie comerciala se judeca cu precadere. Instanta este datoare sa asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor si obligatiilor procesuale partilor, precum si desfasurarea cu celeritate a procesului.

    (2) Cand procedura de citare este legal indeplinita, judecata, chiar si asupra fondului, poate continua in sedinta publica sau in camera de consiliu, in ziua urmatoare sau la termene scurte, succesive, date in cunostinta partilor. La aceste termene, instanta poate stabili, pentru partea sau pentru cel care o reprezinta, indatoriri in ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.

    (3) Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai in cazul in care judecata nu poate continua potrivit alin. 2.

    Art. 7207. - In cursul judecatii asupra fondului procesului, instanta va starui pentru solutionarea lui, in tot sau in parte, prin intelegerea partilor. Intelegerea se constata prin hotarare irevocabila si executorie.

    Art. 7208. - Hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala sunt executorii si sunt supuse numai recursului.

    Art. 7209. - Pentru hotararea judecatoreasca data in materie comerciala, care se aduce la indeplinire prin executare silita, hotararea redactata potrivit art. 261 alin. 1 si 2, purtand mentiunea ca este irevocabila, constituie titlu executoriu, fara efectuarea altor formalitati.

    Art. 72010. - Litigiile privind desfasurarea activitatii in scopul privatizarii prin instrainare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societatilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum si litigiile privind drepturile si obligatiile contractate in cadrul acestei activitati se solutioneaza de catre instantele care au competenta de judecata a proceselor si cererilor in materie comerciala, potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile in aceasta materie.

    CARTEA VII: DISPOZITII FINALE

    Art. 721. - Dispozitiile codului de fata alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila si comerciala; ele se aplica si in materiile prevazute de alte legi in masura in care acestea nu cuprind dispozitii potrivnice.

    Art. 722. - (1) Indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor se fac in mod gratuit.

    (2) Cheltuielile necesare pentru indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor, prin posta sau alte mijloace, ocazionate de desfasurarea procesului, se acopera din fondurile repartizate anume in acest scop, de la bugetul de stat.

    Art. 723. - (1) Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.

    (2) Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv raspunde pentru pagubele pricinuite.

    Art. 724. - Abrogat prin Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 725. - (1) Dispozitiile legii noi de procedura se aplica, in momentul intrarii ei in vigoare, si proceselor in curs de judecata incepute sub legea veche, precum si executarii silite incepute sub acea lege.

    (2) Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante. In caz de casare cu trimite spre rejudecare, dispozitiile legii noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile.

    (3) abrogat prin Legea nr. 69/2005.

    (4) Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a legii noi raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub care au fost pronuntate.

    (5) Actul de procedura indeplinit inainte de intrarea in vigoare a legii noi ramane supus dispozitiilor vechii legi. In cazul in care acest act de procedura ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi mentinut, chiar daca potrivit legii noi ar fi valabil.

    Art. 726. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 727. - Ori de cate ori prin alte legi se face trimitere la dispozitii abrogate sau modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti facuta, cand este cazul, la dispozitiile corespunzatoare care le inlocuiesc.

    Art. 728. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 729. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 730. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 731. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 732. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 733. - Amenzile aplicate in temeiul prevederilor codului de fata se executa de catre executorii judecatoresti, potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a creantelor bugetare.

    Art. 734. - Abrogat prin art. VI din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

    Art. 735. - Legea nr. 389 din 22 iunie 1943 pentru extinderea legislatiei civile si comerciale a Vechiului Regat in Romania de peste Carpati, ramane in vigoare.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA