Editura Global Info / Literatură

Dumitru Iacobescu

Enigmaticul

În ochii mei pândeşte o tainică oglindă
În neclintirea cărei hipnotic se perindă
Întregul peisaj al lumii din afară
Cu palide fantome târând a lor povară.

Dar din adânc printr-înşii nimica nu transpiră,
Nici râsuri de silfide, nici plânsete de liră,
Şi nimeni nu citeşte în mutele lor rame
Nici luciul unui zâmbet, nici umbra unei drame.

Ca două porţi de-aramă închise pe vecie
Ei străjuiesc în taină un parc – sau o pustie,
Iar mâna ce încearcă o clipă să deschidă
Îndată se retrage crispată şi lividă.

Şi poate în adâncul acestui întuneric
Trăieşte cu putere un paradis feeric,
Sau poate lupte crunte se zbat printre abise...
Dar porţile de-aramă vor sta în veci închise.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA