Editura Global Info / Literatură

George Topîrceanu

Cântec

Aş vrea să mă-nveţe pictura
Un Rembrandt maestru, — să-ţi fac
Din carmin şi purpură gura
Aşa cum ţi-a dat-o natura,
Aprinsă ca floarea de mac.

Şi taina privirilor tale,
Cu zâmbetul cald şi senin,
şi gâtul şi braţele goale
Plăpânde ca nişte petale
De flori delicate de crin.

Şi-aş vrea să mai am, laolaltă,
Talentul de sculptor, copilo.
Şi-atunci să-mi răsari de sub daltă
Din marmură, — albă, înaltă,
Frumoasă ca Venus din Milo!

Pe frunte să-ţi pun o coroană
De nuntă, din flori de lămâi, —
Şi astfel în apriga goană,
A anilor, blândă icoană,
De-a pururi a mea să-mi rămâi!

TE-AR MAI PUTEA INTERESA