Iacob Negruzzi

Nepăsare

Marea geme şi vueşte
Şi s'a svârle 'n sus şi 'n jos
Cerul tună şi trăsneşte
Vântul urlă fioros.

Vasul fraged se despică
Valuri negre-l învelesc
Când spre nouri îl ridică
Când în funduri îl isbesc.

Şi pe vas în desperare
Toţi aleargă nesfârşit
Nicăiri nu văd scăpare
Groaza morţii i-a lovit.

Şi ochiri şi braţe mute
Ridic spre mântuitor
Să se 'ndure să-i ajute
Cu cerescu-i ajutor.

Singur, fără de mişcare
De catarg stau răzemat
Şi privesc cu nepăsare
Oceanul întărtat.

Căci puţin îmi face mie
Dacă marea m'a 'ngropa
Sau de inima-mi pustie
Pe pământ voiu mai purta.