Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Ion Luca Caragiale

    1 Aprilie

    Desigur, avînd cineva inspiraţie, poate minţi şi mistifica pe altul ori în ce zi peste an; dar la zi-ntîi de aprile este un fel de datorie, pentru cine ţine la tradiţiuni, să minţă şi să mistifice, inspirat ori nu. Oricît s-ar părea de comună arta minţitului, artă pe care o profesează omenirea întreagă cu atîta pasiune — prima artă frumoasă, pe care a profesat-o speţa noastră — tot, ca orice artă, unii o fac cu mai puţin, alţii cu mai mult talent, cu mai mult sau mai puţin succes. Izvorul ei stă în acea putere nepătrunsă a spiritului, pe care o numim imaginaţiune, şi fireşte că oamenii nu sunt deopotrivă înzestraţi cu acea putere. Apoi, imaginaţiunea este şi ea condiţionată la fiecare individ de temperamentul şi caracterul lui. Astfel, sunt minciuni şi mistificări vesele, inteligente, delicate, altele stupide, grosolane, lugubre chiar. De exemplu, tînărul Costică Petrăchescu, controlor al unei mari administraţiuni publice, este vestit printre camarazii lui, atît cei din serviciul central cît şi cei din serviciul exterior, pentru talentul cu care ştie să mistifice la 1 aprile. Nu se poate o imaginaţie mai bogată. Nota caracteristică a invenţiunilor tînărului controlor este nota lugubră. Cîteva specimene din celebrele-i mistificări vor da o idee exactă cititorului despre talentul lui d. Petrăchescu. Sunt din anul trecut, 1 aprile 1900:

    Domnului Teodor Ionescu impiegat clasa III,

    Direcţia generală X… Bucureşti

    Dragă Tudorache,

    Imediat ce vei primi scrisoarea mea, suie-te în tren şi vino aci. Este neapărată nevoie de prezenţa ta. Unchiu-tău Panait este foarte greu bolnav; l-a lovit iar apoplexia şi doctorii nu mai dau nici o speranţă de scăpare; cel mult pînă mîine seară poate s-o mai ducă. Am vorbit cu madam Ionescu, mama ta, şi mi-a spus să-ţi scriu, fiindcă singură nu ştie ce măsuri să ia în caz de nenorocire. Prăvălia lui unchiu-tău Panait a rămas pe mîna băieţilor şi a lui Iordache, tejghetarul, aşa că, dacă n-ai fi tu aici la cazul fatal, cine ştie cu ce vă alegeţi la moştenire!

    Fă-ţi curaj! toţi o să trecem prin asta! aşa e viaţa noastră! toţi suntem muritori!

    Te aştept la sosirea trenului în gară.

    Al tău fidel, amic,
    C. Petrăchescu

    Domnului Panait Mistopolu, comersant, Tîrgul Y…

    Preastimate neică Panait,

    Nepotului dumitale Tudorache Ionescu, impiegat clasa III la direcţia noastră generală, i s-a întîmplat o mare nenorocire. Dintr-o desperare de amor, pe care-l trata cu o fată de la maşinile de scris ale serviciului central, a nebunit şi a vrut aseară să-şi spintece pîntecele în canţilerie, cu nişte foarfeci mari de la registratură. Au sărit mai mulţi camarazi şi, cu mare luptă, i le-au putut smulge din mînă. Atunci, bietul Tudorache a-nceput să cînte şi să joace, şi pe urmă s-a repezit să strîngă de gît pe unul dintre camarazi, crezîndu-l că este amanta lui care-l trădează.

    Te rog, nu spune lui madam Ionescu, mama nenorocitului, şi aşteaptă-ne mîne dimineaţă în gară la sosirea trenului. Doctorii au spus că altă scăpare nu e decît liniştea în sînul familiei. Mîne-l aducem pe bietul Tudorache.

    Fă-ţi curaj, neică Panait; aşa e viaţa omului, n-ai ce-i face! dar păcat de el, că era tînăr!

    Încă o dată, nu cumva să lipseşti din gară ca să-l iei în primire pe bolnav.

    Al d-tale, cu tot respectul,
    C. Petrăchescu

    De prisos să mai spunem ce şi-au spus a doua zi, 1 aprile, dis-de-dimineaţă, d. Teodor Ionescu, impiegat clasa III din Direcţia generală X…, şi respectabilul său unchi Panait, cînd s-au întîlnit, la sosirea trenului, pe peronul gării din Tîrgul Y…

    Dar alta:

    Telegramă

    Mandache Smărăndescu, impiegat Direcţia generală X…

    Bucureşti.

    Casele voastre şi prăvăliile aici piaţa mare în flăcări. Răspuns plătit 10 cuvinte.

    Petrăchescu

    D. Costică Petrăchescu, controlorul, are strînse legături de prietenie cu reporteraşul unei mari gazete bucureştene. Îi dă, foarte emoţionat, următoarea informaţie pentru ediţia de dimineaţă:

    « Aseară s-a-ntîmplat în gara N… un teribil accident.

    Trenul de persoane sosind pe linia a doua, publicul a dat năvală către peron, trebuind să traverseze şinele liniei întîia.

    O damă în vîrstă, voind şi ea să treacă mai la urmă, s-a-mpiedicat în rochie şi a căzut pe şine. A voit să se scoale, cînd iată trenul accelerat, care intră în gară cu o viteză neînchipuită.

    Nenorocita femeie se ridicase şi ieşise de pe şine; dar, fiindcă bătea un vînt puternic şi, poate, din pricina curentului provocat de iuţeala locomotivei, pulpana rotondei umflată a fost apucată de botul maşinei. Într-o clipă femeia a fost smulsă, învîrtită în loc şi apucată sub roţi.

    Toată lumea ţipa. În zadar! mecanicul n-a putut opri decît prea tîrziu, cînd nenorocita, era cu desăvîrşire zdrobită — o masă de carne informă.

    Victima acestui teribil accident e doamna Tincuţa Costandineasca, soacra d-lui Iancu Dimitrescu, impiegat clasa I în Direcţia generală X…

    Nenorocita lasă o frumoasă avere fiicei sale, d-nei Dimitrescu.

    Condoleanţele noastre neconsolatului ginere. »

    Iarăşi de prisos a spune că în aceeaşi zi chiar, la ediţia de seară de 1 aprile, ziarul, felicitînd pe ginere, a anunţat cu bucurie că a fost indus în eroare de un mişel, că d-na Constandinescu nici nu se afla în ziua de 31 marte în tren.

    A! Dar nu numai d. Costică Petrăchescu, controlorul, are imaginaţie! şi, afară de asta, în fiecare an e cîte un 1 aprile!

    Domnule Costică Petrăchescu, controlor al Direcţiunii generale X…

    Tîrgul N…

    Dragă Costică,

    Am să-ţi dau o veste foarte bună. Aseară în sfîrşit am putut să punem mîna pe noul buget, pe care direcţia l-a ţinut foarte secret pînă acuma.

    Ai avut mare noroc. Din posturile de controlori s-au suprimat două, şi s-a înfiinţat încă un subinspector, pe lîngă ceilalţi şapte, cari trebuie să controleze pe cei cinci controlori.

    Eşti înaintat în noul post.

    Leafa noului subinspector este de 350 de lei pe lună, afară de diurnă; adică, vei căpăta încă 50 lei diurnă, peste ce aveai în calitate de controlor, şi noi tot cu ce aveam rămînem.

    Halal să-ţi fie! se vede că ai bună protecţie!

    Dar, în orice caz, nu crede că suntem invidioşi ; suntem buni camarazi şi te felicităm. Aseară am băut cîte un pahar în sănătatea ta. La revedere! Amicii tăi sinceri,

    Teodor Ionescu, Iancu Dimitrescu, Mandache Smărăndescu

    Alta:

    D-lui Costică Petrăchescu, subinspector, etc. etc.

    Dragă Costică,

    Am aflat de la nepotu meu Tudorache că te-a înaintatără. Foarte bine a făcutără. Amploiat ca dumneata deştept şi de treabă n-a mai avutără ei. Să-ţi spui drept că ne-am bucuratără şi eu şi soră-mea, mama lui Tudorache, ca de copilul nostru. Să trăieşti şi la mai mare!

    Al d-tale ca un părinte,
    Panait Mistopolu

    Telegramă

    Subinspector Costică Petrăchescu, etc, etc.

    Ginerele spus înaintare. Felicitările noastre sincere.
    Tincuţa Costandineasca

    Direcţia generală X… Serviciul administrativ no. 15245 —

    31 marte 1901

    Domnului Costică Petrăchescu, controlor, etc. etc.

    Domnule,

    Prin noul buget 1900 — 1901, suprimîndu-se, pe motive de economie, postul de controlor în care funcţionaţi, vi se aduce la cunoştinţă că rămîneţi în disponibilitate pînă la alte dispoziţiuni.

    Primiţi, etc.
    Director general N. N


    Universul, 1900, 31 martie




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA