Iulia Hasdeu

Cântecul de leagăn

Nani, nani, dormi,
odoraşul scump,
al mamei odor,

În culcuşul tău,
de vise cereşti
legănat uşor!

Îngerul duios
peste fruntea ta
s-apleacă zâmbind,

Ş-aripa-i de-argint
pe-ai tăi ochişori
Îi flutură blând.

Nani, nani, dormi,
dormi netulburat
căci mama va sta,

De-a dragul privind
rumenele fragi
pe guriţa ta.

Iat-o s-a deschis,
iat-o iar s-a strâns
plăpându-l boboc

Un trandafiraş
vesel zâmbitor
l-al soarelui foc!

Spicele de grâu
parcă moţăiesc
din cap lenevos;

Colo-n stejăriş
fâlfăie-n văzduh
fragedul miros,

Noaptea-ncetinel
Învăleşte tot
de jur-împrejur,

Galeş adiind
suflu-i răcoros
c-un tainic susur.

Paserea pe somn
Ş-asterne-nchizând
ochiul cel zglobiu,

Iar cernitul corb
s-ascunde pitiş
În zidul pustiu.

Din ascunzători
ies la lilieci,
zburând în târcol,

Şi din când în când
al bufniţei glas
cobeşte a gol

Dormi, puiuţul meu,
de luna din cer
privit drăgălaş;

Sufletu-ţi în trup
e ca un altar
În sfântul lăcaş!

Somnul tău aş vrea
să fie ş-al meu:
somn nevinovat!

Tu dormi făr’ să ştii
al lumii amar
Ş-al vieţei păcat!

Nani, nani, dormi,
odoraşul scump,
al mamei odor,

În culcuşul tău,
de vise cereşti
legănat uşor!...

Traducere de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Revista nouă, an. IV, nr. 11 — 12, 15 februarie — 15 martie 1892.