Magda Isanos

Amiază

Nu ştiu ce-a fost mai demult.
Am uitat. Din trecut m-am ales
ca să fiu singură, ca să te-ascult
înainte de-amurg si cules.

Cu fiecare lucru, azi ştiu,
mă-nrudesc şi de zarea mea ţiu.
Revolta s-a făcut surâs, durează
această plină, fără greş amiază.

Ce-a fost mai demult am uitat.
Poate-am dormit şi-am visat.
În bulbii de morcovi şi cepe
e încă un vis care-ncepe.

În toate-i prea multă lumina.
Soarele l-as culege cu mâna.
Dar pân’ la urmă eu voi fi cules
şi voi cădea în întunerec des.

"Poezii", 1943