Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Mihai Eminescu

    Iubită dulce, o, mă lasă...

    Iubită dulce, o, mă lasă
    Să privesc faţa-ţi, ochiul tău ceresc,
    Să mângâi păru-ţi d-auree mătase,
    Privindu-te, de-amor să nebunesc!
    Ah, braţul tău rotund e alb — se lasă
    Cu graţie pe umerii-mi privesc
    În ochii tăi, în faţa ta — în gura jună
    S-ascult uimit la vorba ta nebună!

    Nebună, că nu are şir şi minte,
    Ci graţie ş-amor copilăros,
    La gura ta, care zâmbind îmi minte
    Spre-a coperi misterul cel duios,
    Ce-mi spune nu — când da ochiu-ţi fierbinte
    Din genele-i îmi spune voluptos —
    Ah, tot amorul meu, copil în raze,
    E concentrat în fiinţa-ţi luminoasă!

    Surâsul tău o rază e de soare,
    Şi ochii tăi sunt stele-n noaptea mea,
    Şi sânul tău de vergină, ninsoare,
    Ce lin l-acoperi tu cu mâna ta,
    Când tremurând priveşti şi zâmbitoare
    La-a lui dulci flori ce cresc alăturea —
    Şi sărutarea ta — oh, spune, spune
    Cu ce s-aseamăn dulcea-acea minune!

    De n-ai fi tu, ce-ar folosi viaţa,
    Speranţele-i, şi binele-i, şi tot!
    Un vis ar fi amestecat cu ceaţa,
    Un chin ar fi — ce l-aş sfârşi să pot;
    Pe când astfel o noapte e măreaţă,
    Pierdută-n stele ce în ceri înot,
    Prin ele trece melancolic luna —
    O gură dă-mi, iubito — şi-ncă una!

    Spre sărutare gura-ţi se încreaţă
    Şi ochii tăi privesc întunecat
    Şi visători. — Iubito, tu, glumeaţă,
    Nu ştii c-a săruta e un păcat
    Şi că-n întunecata lor dulceaţă
    Nu s-uită ochii de copii vodat' —
    Fără să plângă-n urmă-a lor langoare
    Şi voluptoasa lor întunecare!

    Căci ce ai zice dacă eu acuma
    Aş uita toate... tu mă înţelegi —
    E drept că ţie-o vorbă-ţi trebui numa
    Ca toată firea mea în lanţ s-o legi —
    Dar vorba aceea serie-ori de glumă,
    Cu care pasiunea-mi s-o diregi
    Vei spune tu? — O, taci — o, taci, n-o spune —
    Ai spus-o? -S mânios, tu, -nţelepciune!

    În van vorba ta blând povăţuieşte —
    La seriozitatea ta surâd;
    Spre sărutare gura-ţi se-ncreţeşte;
    Spre sărutare ochii tăi se-nchid;
    Şireată eşti! sub geana ce umbreşte
    Ochii-ţi sclipesc, şi-mi pare că ei râd;
    Cu braţul ţi-i acoperi?... Supărată?
    Ce te prefaci, iubita mea şireată?




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA