Editura Global Info / Literatură

Ştefan Octavian Iosif

La cules

E ziua crucii azi — zi sfântă!
E chef şi chiot prin podgorii,
Ici mustu-n cadă se frământă,
Ici trec glumind culegătorii:
Românii toţi cu voie bună
Cinstesc o datină străbună...

Sub nucul secular e hora,
Bătrâni, flăcăi, neveste, fete.
Străluce-n ochii tuturora
Văpaia veseliei bete —
Şi râd şi se-nvârtesc şi saltă
Învălmăşiţi toţi laolaltă!

Dar ce-i acolo? Ce minune?
Ce fug femeile şi ţipă? —
Începe lumea să s-adune
Din toate părţile-ntr-o clipă,
Aleargă ca la urs, grămadă,
Se-ndeasă, se-mbrâncesc să vadă...

Un satir mic, încins cu viţă,
S-a prins în horă fără veste,
Şi, behăind ca o căpriţă,
Dă spaima-n fete şi-n neveste,
Dar, pân' să-l ia de scurt poporul,
A şters-o grabnic drăcuşorul...

Aive-a fost ori numai şagă?
Întreabă toţi şi-ntreabă zarea.
Bătrânii doar îşi râd în barbă :
Nu-i prinde-aşa uşor mirarea!
Ci mai vârtos la chef se-ndeamnă :
„Copii! belşug şi spor înseamnă!”

TE-AR MAI PUTEA INTERESA