Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Vasile Alecsandri

    Pastel chinez

    dedicat d-lui I.A.C.


    Pe-un canal îngust ce curge ca un şerpe cristalin
    Se înşiră chioşcuri albe, cu lac luciu smălţuite.
    Tot ce-i nobil, avut, mare şi puternic la Pekin
    În răcoarea lor plăcută duce zile fericite.

    Pe sub nalte coperişuri care-n margini s-albiesc,
    Galerii cu mari lanterne şi cu sprintene coloane
    Au comori de plânte rare ce la umbră înfloresc
    Şi-n ghirlande parfumate se revarsă pe balcoane.

    Papagali verzi, roşi şi galbini, iubitori de dismierdări,
    Prin zăbrele aurite zbor chemaţi de glasuri dalbe,
    Şi pe buze rumeoare, cuib voios de sărutări,
    Ei culeg zâmbiri divine, ei culeg migdale albe.

    Apoi veseli, cu-a lor pradă, se pun hoţii zburători
    Când pe mândre paravane de matasă diafană,
    Când pe crengi, când pe basinuri de albastră porcelană,
    Unde viu se joacă-n faţă peşti cu solzii lucitori.

    Ş-o momiţă strâmbătoare, sărind iute-n urma lor
    De pe umerii de fildeş unui zeu grotesc de China,
    Cade-n şahul de pe masă şi răstoarnă pe covor
    Doi nebuni peste un rege şi un turn peste regina...

    Pe canal trei poduri strimte ca trei arcuri se întind;
    A lor margini cizelate în şiraguri de inele
    Poartă zmei cu ochi fantastici, carii noaptea se aprind,
    Şi catarguri poleite, cu lungi flamuri uşurele.

    Iar în fund, peste desimea de pagode azurii,
    Ca un bloc de porcelană, falnic, sprinten se ridică
    Un turn nalt cu şepte rânduri şi cu şepte galerii,
    Unde ard în casolete flori de plantă-aromatică.

    Pe un pod păşeşte-alene fiica unui mandarin,
    Sub cortelul de crep galbin care-l pleacă despre soare,
    Ferind pieliţa-i de aur şi rotundu-i piept de crin,
    Şi guriţa-i cu benghi negru ca un gândăcel pe-o floare.

    Umbra ei pe faţa apei, de pe pod uşor plutind,
    Cu-o mişcare voluptoasă trece lin şi se opreşte
    Pe o joncă unde şede un om tânăr pescuind...
    El tresare, nalţă ochii şi cu dragoste zâmbeşte.

    Iar colo-n vecinătate, sus, în turn, ca un hurez,
    Un bătrân, pândind cu ochiul, taina dulce o surprinde...
    El desemnă-ncet tabloul pe hârtie de orez,
    Şi se pare că hârtia sub peniţă-i se aprinde!




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA