Acum mai bine de cinci milioane de ani, o uriaşă inundaţie a avut loc în Marea Mediterană

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Malta, Institutul Naţional de Oceanografie din Italia, Institutul de Ştiinţe ale Pământului Jaume Almera, Spania, Universitatea din Brest, Franţa, Universitatea din Catania, Italia, Universitatea din Kiel şi GEOMAR din Germania, au descoperit, pe fundul Mării Mediterane, dovezi ale uneia dintre cele mai mari inundaţii din istoria Pământului.

Reinundarea Mediteranei, inundaţia Zanclean. Intruziunea apei a avut loc peste Strâmtoarea Gibraltarului (A), a umplut bazinul vestic al Mediteranei şi a inundat bazinul estic prin strâmtoarea actuală a Siciliei (F). Foto: Paubahi/Wikimedia Commons (CC BY-SA 3.0)

Inundaţia, cunoscută sub denumirea de inundaţia Zanclean, se presupune că a pus capăt crizei messiniane (MSC), perioadă în care bazinul Mării Mediterane a devenit parţial uscat.

Datorită diminuării legăturii sale cu Oceanul Atlantic, Marea Mediterană a fost transformată într-un lac salin gigant, parţial evaporat de climatul uscat al regiunii, în timpul vârstei Messiniane din Miocen, aproximativ 6 milioane de ani în urmă.

Una dintre teoriile propuse pentru a explica reîncărcarea Mării Mediterane la sfârşitul MSC de aproximativ 640000 de ani, este o inundaţie catastrofică prin Strâmtoarea Gibraltarului.

În urmă cu 5,4 milioane ani, la începutul Pliocenului, bariera din dreptul Strâmtorii Gibraltar s-a rupt, inundând permanent bazinul.

Examinând cea mai cuprinzătoare colecție de date marine din largul estului insulei Sicilia şi Insulelor Malteze, echipa internaţională de cercetători geologi a descoperit o masă extinsă de material îngropat care se presupune că a fost erodat şi transportat de către inundaţia Zanclean.

Această masă acoperă o zonă echivalentă cu cea a insulei Creta şi are o grosime de până la 900 m în unele locuri.

Trecerea inundaţiei Zanclean de-a lungul crestei malteze - o lungă stâncă calcaroasă subacvatică - a dus la o cascadă de 1,5 km înălţime (de cinci ori înălţimea Turnului Eiffel).

Această apă a erodat un canion de 5 km lăţime şi 20 km lungime pe fundul mării, care este încă conservat subacvatic în dreptul oraşului Noto din sud-estul Siciliei.

Descoperirea este importantă deoarece demonstrează că nivelul Mării Mediterane în timpul MSC a scăzut cu mai mult de o mie de metri şi că sfârşitul MSC a coincis cu o inundaţie catastrofală care a afectat întreaga Marea Mediterană.

Dacă Strâmtoarea Gibraltar se va închide din nou, ceea ce este foarte probabil să se întâmple într-un apropiat viitor geologic (deşi extrem de distant pe o scară de timp umană), iar Canalul Suez s-ar închide, Marea Mediterană s-ar evapora complet în aproape o mie de ani.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Păsările învaţă una de la cealaltă

Un nou studiu despre piţigoii care privesc la televizor arată modul în care aceştia învaţă prin observaţie. Interacţiunile sociale în cadrul unei specii de prădători pot avea "consecinţe evolutive" pentru prada potenţială, cum ar fi culorile buburuzelor.

O bacterie devorează metale toxice şi produce aur

O echipă de cercetători germani şi australieni au descoperit modul în care bacteriile Cupriavidus metallidurans metabolizează metale toxice şi excretă pepite de aur de 24 de carate, precum gâsca din poveste, care făcea ouă de aur.

Aurul provine din mantaua Pământului

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Granada şi universităţi din Chile, Australia şi Franţa, a adus o nouă lumină asupra originii minereurilor de aur, una dintre enigmele care a intrigat omenirea încă din cele mai vechi timpuri.

Timpul dintre super-erupţiile vulcanice care pot schimba lumea este mai mic decât se credea până acum

După ce a analizat o bază de date despre înregistrările geologice din ultimii 100000 de ani, o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, a descoperit că timpul mediu dintre aşa-numitele super-erupţii vulcanice este de fapt mult mai mic decât se credea anterior.

Delfinii seduc femelele cu daruri şi cu arătarea muşchilor

Un studiu realizat de cercetători de la universitățile din Zurich din Elveţia şi Murdoch şi Australia de Vest din Australia, care au observat delfinii cu cocoaşă de lângă ţărmurile australiene timp de un deceniu, sugerează că masculii fac daruri femelelor pentru a le câştiga.

Lemurul mare de bambus în pericol de dispariţie

Cercetătorii spun că lemurul mare de bambus ar putea muri încet de foame din cauza schimbărilor climatice.