| Călătorii / Itinerarii spirituale |
Chilia lui Ambrozie, comuna Breaza, judeţul Buzău
CĂTĂLIN KISLINGER
Sihastrul Ambrozie Rizea (1889-1980). Foto: preot Mihai Stanciu
Chilia lui Ambrozie, locul unde a trăit sihastrul vreme de 55 de ani, este astăzi monument istoric şi o frumoasă şi interesantă destinaţie turistică.
Cine a fost sihastrul Ambrozie Rizea povesteşte cel mai bine în lucrarea sa, File de Pateric buzoian, preotul Mihai Stanciu:
"Acest cuvios părinte se trăgea din neam vechi de moşneni din localitatea Greceanca, judeţul Buzău, şi s-a născut într-o familie cu mai mulţi copii, iar la vârsta de 15 ani intră ca frate în obştea mânăstirii Ciolanu, judeţul Buzău.
După 6 ani este tuns în monahism sub numele de Teodor, iar mai târziu merge la schitul Prodromul de la Muntele Athos pentru a învăţa acolo rânduiala schimniciei.
După 10 de ani revine la Ciolanu. I se încredinţează sa aibă grijă de oile mânăstirii. După un timp se retrage la schitul Cetăţuia sub numele de Ambrozie, unde stă până în 1925 când, după schimbarea calendarului (1924), este dat afară de episcopul locului.
Smerit şi supus canoanelor Bisericii strămoşeşti, se retrage în apropierea satului natal. Pentru că averea părinţilor fusese împărţită, cu haină preoţească în spate şi toiagul în mână, cu câteva unelte de la rudele rămase în viaţă, se urcă pe Culmea Şoimilor, acolo unde se juca în fiecare zi pe vremea când era copil şi păştea oile şi caprele părinţilor şi ale celor din sat. Acolo exista o scobitură în munte, cam la zece metri înălţime, datând, după unii, “de pe vremea tătarilor”, pe care începu să o adâncească, dându-i forma unei case ţărăneşti.
Aici s-a nevoit cuviosul aproape 60 de ani în post şi rugăciune. Rugăciunile şi cântările lui se auzeau până jos în vale, astfel încât vestea despre un sfânt sihastru în viaţă ajunsese departe. Între ceasurile de rugăciune se îndeletnicea cu realizarea coşurilor de răchită, a lingurilor de lemn şi a fuselor.
În zilele de post nu cobora din chilia sa decât după asfinţitul soarelui, pentru a se aproviziona cu hrana care consta din buruieni, rădăcini şi apă.
În celelalte zile, cobora după rugăciunile de dimineaţă, mergând în satele învecinate pentru a-şi vinde lucrul mâinilor sale, iar din banii obţinuţi îşi cumpăra hrana pentru un timp. Mărturii au ramas şi că ajuta oamenii la diferite munci ale câmpului: tăiatul viei, curăţatul pomilor, aratul ogorului.
Pe timp de vară umbla îmbrăcat ca un cerşetor şi desculţ, iar pe timp de iarnă purta ciubote date de diferiţi oameni din sat, o manta groasă de militar şi un căciulă din postav.
Cunoscând limbile turcă şi greacă, mergea deseori la slujbele marilor sărbători din satele învecinate, unde cânta la strană, ca mare prim cântăreţ la biserică.
Nedespărţit de metaniile de lână pe care şi le confecţiona singur şi le schimba o dată la cinci ani, se smerea înaintea oamenilor şi înaintea copiilor pe care-i iubea atât de mult încât, atunci cand îi vedea desculţi, se descălţa şi le dădea încălţările sale sau rupea din mantaua lui şi le învelea picioarele arse de soare sau îngheţate.
Stând la poveşti cu episcopul Epifanie Norocel (1932-2013), arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei, acesta mi-a povestit cum, într-o dimineaţă de toamnă târzie, înaintaşul sau, episcopul Antim Angelescu, ieşind din catedrala în care slujise, l-a vazut pe părintele ieroschimonah Ambrozie stând pe treptele bisericii, de unde ascultase, în frig, întreaga slujbă.
Când l-a văzut, ierarhului i s-a făcut milă de el şi l-a invitat în palatul episcopal ca să se încălzească şi să stea la sfat cu el. Cuviosul a scos din straiţa lui o sticlă cu ţuică de prune din livada pe care o plantase în faţa chiliei sale şi, bând amândoi din ea au adormit înainte de servirea mesei. Când episcopul s-a trezit şi-a dat seama că pustnicul plecase cu Ceaslovul, Evanghelia, un sfeşnic, lumânări şi tămâie.
A doua zi, ierarhul a vizitat parohiile Greceanca, Vispeşti şi Breaza. Apoi, a cerut celor care-l însoţeau să îl conducă la chilia cuviosului Ambrozie. Ajuns în vale, printre pruni, l-a strigat pe nume şi, după un timp, i-a răspuns pustnicul, cerându-şi iertare pentru graba cu care a plecat, luând cu sine şi ceea ce îi era de folosinţă.
,,- Aveaţi prea multe, Prea Sfinţia Voastră, iar mie îmi erau de folos la Pravilă!”
A mai trăit sihastrul în smerenie şi rugăciune până la 13 septembrie 1980, când s-a mutat la Domnul (avea 91 de ani), ultimele zile petrecându-le într-un azil al Bisericii Ortodoxe pe Stil Vechi din judeţul Ilfov, mai apoi adăugându-se în ceata cuvioşilor părinţi, fiind înmormântat în curtea bisericii din Breaza, judeţul Buzău."
Cum se ajunge la Chilia lui Ambrozie
Chilia lui Ambrozie se afla situată pe dealul Istriţa într-un masiv stâncos numit Culmea Şoimilor.
Cel mai uşor se ajunge pe drumul Năieni-Fântânele-Vârf (DC41). Se iese din satul Vârf şi se mai merge pe drumul satului recent amenajat, eventual cu maşina, încă câteva sute de metri pană la un platou unde se poate parca. De aici se merge pe jos, pe potecă, circa 20-30 de minute.
Acest traseu este cel mai uşor pentru că se ajunge cu maşina relativ aproape de Chilia lui Ambrozie. Pe harţile GPS Chilia lui Ambrozie este localizată aproximativ astfel că se poate rătăci drumul uşor, sau pot să ofere variante de drum impracticabil autoturismelor.
La Năieni se poate ajunge fie din DN1B (Ploieşti-Buzău)-Greceanca-Breaza-Vispeşti-Năieni sau DN1B-Gura Vadului-Finţeşti-Proşca.
Alte atracţii turistice în zonă
Dealul Istriţa este o zonă fabuloasă în vestigii istorice, fiind locuită încă din preistorie.
• Biserica dintr-o piatră.
• Mormintele tracice cioplite în piatră, 600 î.e.n.
• Grotele preistorice, locuite în urma cu 8000 de ani.
• Satul dacic "Sfântul Serafin de Sarov".
• Centru de sculptură populară Bădeni. Se află pe Dealul Istrița (localitățile Năeni, Bădeni, Pietroasa, Dara). La Bădeni s-a născut și a trăit Grigore Mihai, cel mai talentat sculptor din zonă (1832-1888), cât și fiul său Constantin Dincă.
• Crucea Manafului. Este un monument istoric ridicat de Ioan Postelnicu din Vispești în 1846. Se află pe traseul Drumul Mare, la Săhăteni. Ansamblul este format dintr-o cruce de patru metri înalțime, înconjurată de patru stâlpi și este considerată o piesă unică, una dintre cele mai înalte cruci din țară.
• Locul unde a fost găsit Tezaurul de la Pietroasa cunoscut ca Cloşca cu puii de aur descoperit în anul 1837 de localnicii Ion Lemnaru şi Stan Avram.
• Cetatea Gruiu Dării, sub care se află o aşezare neolitică cu o vechime de 5500-5700 de ani, care a dispărut în urma unui conflict armat sau a unui incendiu.
Chilia lui Ambrozie în imagini
Foto: CĂTĂLIN KISLINGER
. Stânca Culmea Şoimilor unde la aproximativ zece metri înălţime se afla chilia lui Ambrozie.
Interior, Chilia lui Ambrozie.
Interior, Chilia lui Ambrozie.
Interior, Chilia lui Ambrozie.
Vedere spre exterior de la uşa de intrare în chilie.
Vedere de la Chilia lui Ambrozie.
Vedere de la Chilia lui Ambrozie.
. Vedere generală cu stânca Culmea Şoimilor unde se află chilia lui Ambrozie.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
