| Ştiri / Ştiinţă |
Cum şi-au pierdut şerpii picioarele
Cercetătorii de la University of Edinburgh şi American Museum of Natural History au analizat un craniu fosil vechi de 90 milioane de ani al unei reptile dispărute, din Argentina, şi au declarat că au găsit răspunsul la întrebarea cum şi-au pierdut şerpii picioarele.
Dinilysia Patagonica, reconstituire. 
Şerpii şi-au pierdut membrele atunci când strămoşii lor au evoluat pentru a trăi şi vâna în vizuini, lucru pe care multi şerpi încă îl fac astăzi. Unii oameni de ştiinţă afirmaseră anterior că lipsa membrelor la şerpi s-ar datora unei adaptări pentru înot în ocean, deşi ipoteza predominantă despre evoluţia şerpilor este că aceştia au fost dintotdeauna tereştri.
În noul studiu, oamenii de ştiinţă au examinat urechea internă de Dinilysia Patagonica, o reptilă lungă de doi metri, în strânsă legătură cu şerpii moderni.
Apoi, au construit modele virtuale 3D pentru a compara urechile interioare ale fosilelor cu cele ale şopârlelor şi şerpilor moderni şi au stabilit că urechea şarpelui dispărut pare a fi tipică animalelor terestre care se ascund în vizuini.
Dinilysia Patagonica are un vestibul mare, sferic în urechea interioară care îmbunătăţeşte sensibilitatea la vibraţii de joasă frecvenţă.
Acest vestibul a fost similar în mărime cu cel găsit la şerpii moderni cunoscuţi că percep vibraţiile de frecvenţă joasă din sol şi similar cu cele găsite în speciile de vizuină care folosesc vibraţiile de joasă frecvenţă din sol pentru a detecta prada.
Concluziile pot ajuta oamenii de ştiinţă să acopere lacunele din evoluţia şerpilor şi confirmă că Dinilysia Patagonica a fost cel mai mare şarpe cunoscut care a folosit vizuini.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
