Editura Global Info / Literatură

Dimitrie Bolintineanu

Petru Şchiopul

Petre strânge capii cei mai renumiţi
Şi cu dor le zice: — „Fraţii mei doriţi!
Alte dări străine Poarta-mi cere mie;
Calcă dreptul ţării şi ne dă-n robie.
Noi n-avem putere să ne-mpotrivim,
Înarmaţi cu chipul după cum dorim,
Căci e stinsă ţara, cetele-s pierite
Prin atâtea lupte lungi şi strălucite.
Dar eu nu voi încă ţara-mi să robesc
Şi d-acum nainte tronul părăsesc!"
Au răspuns boierii: — „Domnul ce-a să vie.
Asculta-va turcii, măcar cine fie.
Noi vom pune banii pentru ţara ta,
Numai de la tronu-ţi nu te depărta!"
Petre le răspunde: — „Mulţi au ca să fie,
Cu-njosite datini, demni fii de sclavie,
Pentru care fala şi-al ţării amor
Nu le mai înalţă sufletele lor,
Care-nclină capul numai să trăiască,
Care-şi vând chiar ţara numai să domnească.
Însă pe domnie ţara nu-mi vând eu,
Nu ucid eu pacea sufletului meu!"
Astfel zice domnul. Toţi se întristară.
Petru lasă tronul, avuţie, ţară.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA