Dimitrie Bolintineanu

În ţări străine şi-au scuturat

În ţări străine şi-au scuturat
Anii mei tineri florile june;
Ochii cu lacrimi d-amărăciune
Zilele toate le-au salutat!

În darn speranţa viselor line
Mi-arată cupa cu dezmierdări,
Aceste roze de desfătări
Pălesc în umbra ţării străine.

Sufletu-mi cade zdrobit de dor,
Şi-a rănii plantă vindecătoare
Nu se va naşte l-al vieţii soare
Nici chiar în noaptea din viitor.

Viermele rupt-a la rădăcină
Floarea ce cade către pământ,
Şi s-o renască pe-al ei mormânt
Nu mai e-n viaţă nici o lumină.