Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    George Topîrceanu

    M. Codreanu: Sonete parnasiene

    Scamatorul
    Întinde braţul... Şi, din pălărie,
    Ca prin minune-ncep acum să iasă
    Un porumbel, un iepure de casă,
    Cutii, panglici, o-ntreagă florărie.

    Dar, hocus-pocus, binişor o lasă
    Cu gura-n jos... E altă boscărie:
    De sub joben apare-o farfurie
    C-un şniţel bine garnisit, pe masă.

    Aşa, mereu... Şi vulgul cască gura
    La cel ce pare c-a învins Natura,
    El concurează pe copiii Muzii.

    El, din nimic, îţi dă fripturi şi poame
    Şi, totuşi, rabdă uneori de foame...
    E fabricantul nostru de iluzii.
    Pagliaccio
    O zi nefastă m-a adus pe lume
    În veacul vostru de melancolie.
    Durerea mea — prilej de veselie,
    Şi cugetarea mea — un lanţ de glume...

    Nu pentru biata-mi inimă pustie
    Şi nici de dragul gloriei postume,
    Ci pentru voi am făurit anume
    Strălucitoarea mea filozofie.

    Eu pretutindeni caut în viaţă
    Prilej de râs la fiecare pas —
    Şi-adesea plâng sub fardul de paiaţă...

    Dar când tristeţea cearcă să mă prindă,
    Mă-ntorc atunci cu faţa spre oglindă
    Şi râd, nebun, de propriul meu nas.
    Samson şi Dalila
    Samson vorbi cu glas adânc: — Ştiu bine
    Că-n sărutarea asta care-nşeală
    Ai plănuit vânzarea criminală,
    Că voi cădea şi voi muri prin tine.

    Dar nu te-alung. E patima fatală
    Mai scumpă decât viaţa pentru mine...
    Şi adormi, strângând-o lângă sine.
    L-a biruit o curtezană pală!

    L-a dezmierdat, l-a adormit cu sila, —
    O, veacuri viitoare, contemplaţi-i!...
    O clipă numai a cuprins-o mila,

    Dar aplecându-şi trupul plin de graţii,
    Zâmbind i-a smuls un fir de păr, Dalila,
    Şi-a suspinat pe gânduri: — Oh, bărbaţii!...
    Testamentul unui poet cunoscut
    Din cel ce sunt acum o jumătate
    E cât p-aci să zboare către stele...
    Las dracului necazurile mele
    Şi-un post vacant la "Contabilitate".

    Las dragii mele scumpa libertate, —
    De azi încolo poate să mă-nşele.
    Nepoţilor le las instincte rele,
    Duşmanilor, o dragoste de frate.

    Las doamnei Şvarţ în urma mea "un nume"
    Şi-n loc de bani — supremă mângâiere —
    Un geamantan cu opere postume.

    Şi plec râzând de propria-mi durere,
    Că tuturor vă las această lume...
    Dar tuturor vă zic: la revedere!




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA