Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Ioan Cantacuzino

    Cîntec păstoresc

    Păstoreaua cea-ndrăgită
    Poartă turma tot mîhnită
    Ei, floricica cîmpului
    Nu-i dă odihna sufletului.
    Iar viersul păsărelilor
    O dau şi la mai mult amor.
    Toate-i par că să jelesc
    Para dragostei tînjesc.
    O fîntînă preacurată
    Oglindă-i unde ea cată.
    Or după chip n-o cunoaşte
    Ce-n inimă-ş simte a naşte.
    Fata-i zice, foc curat
    Ochii, suflet tulburat.
    Ea cu lacrămile sale
    Mulţeşte apa spre vale,
    Zicînd: — Tă rog, rîule, spune
    Celui ce l-amar mă pune
    Că dă curgi acum mai tare,
    Din lăcrămi eşti aşa mare.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA