Editura Global Info / Literatură

Ion Luca Caragiale

Ştiri franceze chestiunea Dobrogei

Ziarul franţuzesc Les Débats primeşte o corespondenţă din Budapesta, care, cu toate că e datată dinainte de intrarea Românilor în Dobrogea, aruncă oarecare lumină asupra celor din urmă împrejurări politice din Orient, interesându-ne în deosebi. Deşi corespondentul ziarului franţuzesc asigură, că toate câte le expune le-a căpătat dintr'un izvor absolut sigur, totuşi facem rezervele noastre în privinţa unor amănunte. De aminteri, corespondenţa aceasta are destulă importanţă pentru a ocupa locul, ce credem de cuviinţă a-i da.

Incidentul român cu Dobrogea, după această corespondenţă, datează de aproape cinci luni. Mai nainte chiar de a-şi fi isprăvit Congresul din Berlin lucrările sale, reprezentantul rus la Bucureşti, d. baron Stuart, a făcut demersuri pe lângă guvernul român pentru a-l hotărî să acorde Rusiei stabilirea unui drum militar prin Dobrogea, mergând dela noua graniţă până la Tulcea. Apoi Ruşii rostiră intenţia d'a aşeza depozite de arme d'alungul nouălor graniţe, dela Silistra până la Mangalia, şi în sfârşit şanţuri şi valuri de pământ înşirate între Maglai şi Sulina. Guvernul român a găsit aceste propuneri neacceptabile, mai ales că Rusia nu părea că voieşte să dea nicio compensare, şi a însărcinat pe agentul său dela Petersburg, generalul Ghica, să facă o contra-propunere guvernului rusesc. România se declara gata a întinde şi asupra Dobrogei, pentru tot timpul ocupării ruseşti, prevăzut şi mărginit prin tractatul dela Berlin, convenţia încheiată la începutul răsboiului pentru trecerea oştirilor ruseşti prin România, adică convenţia dela 4 Aprilie. Mai întâi, această contra-propunere a fost respinsă cu oarecare trufie de către cei din Petersburg, şi lucrurile au rămas unde erau, adică găsindu-se Dobrogea de fapt în plină şi întreagă stăpânire a Rusiei. În aceste condiţii, guvernul prinţului Carol s'a văzut silit să se adreseze puterilor iscălitoare ale tractatului, spre a le cere sfatul. Toată lumea a răspuns că România poate şi trebue, în virtutea tractatului dela Berlin, să ia Dobrogea în stăpânire.

Intrarea românilor în Dobrogea săvârşită azi, nu începuse încă pe când corespondentul din Budapesta trimitea ziarului Les Débats aceste notiţe. El însă arată în corespondenţa lui, că în adevăr, după răspunsul puterilor, România are să ia în curând Dobrogea în stăpânire. Însă oştirile ruseşti rămânând încă în ţinuturile luate acum în stăpânire de Români, întrebarea unei căi militare pentru comunicare cu Bulgaria se va ivi din nou. Guvernul român deci a însărcinat pe reprezentantul său la Petersburg cu o nouă contra-propunere, care trebue să fi fost deja înmânată prinţului Gorceacof.

În sfârşit corespondentul spune că contele Şuvalof, în trecerea lui prin Budapesta, n'a atins acolo nicidecum cestiunea Dobrogei şi României, declarând că nu ştie nimic din incidentele ce s'au putut produce cu privire la aceasta.

Timpul, III, nr. 254, 18 noiembrie 1878

TE-AR MAI PUTEA INTERESA