Magda Isanos

Bunicul

Din inima matale multe rânduri
De stânjenei, bunicule, crescură...
...Şi te-am uitat, că zilele cu ură
Ne-ntâmpinau... şi nopţile cu gânduri...

E-adevărat că seara, din portrete,
Ni se părea cu jale că priveai;
Dar ne gândeam: „Desigur că-i în rai...”
Şi ne-ntorceam cu faţa la perete...

Însemnări ieşene, an. III, vol. V, nr. 3, 1 martie 1938