Microbii aflaţi sub fundul mării se bazează pe reciclarea carbonului pentru a supravieţui

Oamenii de ştiinţă de la Instituţia Oceanografică Woods Hole din Statele Unite, au dezvăluit modul în care microorganismele supravieţuiesc cuibărite în roci la mii de metri sub fundul oceanului, în scoarţa oceanică inferioară.

Stâncile de sub fundul oceanului dezvăluie viaţa din scoarţa oceanică. Foto: Frieder Klein/WHOI

Prima analiză a ARN-ului mesager - material genetic activ care conţine instrucţiuni pentru fabricarea proteinelor - din această regiune îndepărtată a Pământului, împreună cu măsurători ale activităţilor enzimatice, microscopie, culturi şi analize ale biomarkerului, oferă dovezi ale unei comunităţi diverse de microbi care obţin carbonul lor atât din organismele vii, cât şi din cele moarte.

Pentru a afla ce microbi trăiesc la aceste condiţii extreme şi ce fac pentru a supravieţui, cercetătorii au colectat probe de rocă din scoarţa oceanică inferioară în decurs de trei luni la bordul Programului internaţional Ocean Discovery Program Expedition 360.

Nava de cercetare JOIDES Resolution a călătorit spre o creastă subacvatică numită Atlantis Bank din Oceanul Indian de Sud.

Acolo, activitatea tectonică expune crusta oceanică inferioară la suprafaţa mării, „oferind acces convenabil la un tărâm altfel inaccesibil”, spun cercetătorii.

Unii microbi păreau să aibă capacitatea de a stoca carbon în celulele lor, astfel încât sa aibe rezerve pentru perioadele de lipsă.

Alţii au indicat că ar putea prelucra azot şi sulf pentru a genera energie, pentru a produce Vitamina E şi B12, pentru a recicla aminoacizii şi pentru extrage carbon din compuşi greu de descompus numiţi hidrocarburi poliaromatice.

Această privire asupra vieţii extinde viziunea noastră despre ciclismul carbonului sub nivelul mării.

Dacă se ia în calcul volumul biosferei profunde, inclusiv din crusta oceanică inferioară, chiar şi la o rată metabolică foarte lentă, ar putea echivala cu cantităţi semnificative de carbon.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Păsările învaţă una de la cealaltă

Un nou studiu despre piţigoii care privesc la televizor arată modul în care aceştia învaţă prin observaţie. Interacţiunile sociale în cadrul unei specii de prădători pot avea "consecinţe evolutive" pentru prada potenţială, cum ar fi culorile buburuzelor.

O bacterie devorează metale toxice şi produce aur

O echipă de cercetători germani şi australieni au descoperit modul în care bacteriile Cupriavidus metallidurans metabolizează metale toxice şi excretă pepite de aur de 24 de carate, precum gâsca din poveste, care făcea ouă de aur.

Aurul provine din mantaua Pământului

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Granada şi universităţi din Chile, Australia şi Franţa, a adus o nouă lumină asupra originii minereurilor de aur, una dintre enigmele care a intrigat omenirea încă din cele mai vechi timpuri.

Delfinii seduc femelele cu daruri şi cu arătarea muşchilor

Un studiu realizat de cercetători de la universitățile din Zurich din Elveţia şi Murdoch şi Australia de Vest din Australia, care au observat delfinii cu cocoaşă de lângă ţărmurile australiene timp de un deceniu, sugerează că masculii fac daruri femelelor pentru a le câştiga.

Dinţi vechi de 9,7 milioane de ani ar putea rescrie istoria umană

O echipă de arheologi din sud-vestul Germaniei a descoperit doi dinţi vechi de 9,7 milioane de ani care probabil aparţineau unei vechi primate euroasiatice.

Orca şi caşalotul, printre cele mai inteligente cetacee

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, au identificat la cetacee diferenţe între mărimea relativă a creierului.