Particule de nisip de la o veche supernova gasite in meteoriti

GH. MĂNOIU | 7 IANUARIE 2023

Analizand praful adus de meteoriti pe Pamant, oamenii de stiinta studiaza stelele ce au existat cu mult inainte ca sistemul nostru solar sa se fi format.

Foto: NASA/JPL-Caltech/ O. Krause (Steward Observatory)

Cercetatori de la Universitatea Washington din St. Louis au descoperit doua particule mici de oxid de siliciu (nisip) in meteoriti primitivi.

Aceasta descoperire este surprinzatoare, deoarece siliciul nu este unul dintre mineralele ce condenseaza in atmosfera stelara.

Au mai fost descoperite cinci particule de siliciu mai demult, dar acelea, din cauza compozitiei lor izotopice s-a considerat ca proveneau din stele gigantice rosii, care se umfla la sfarsitul vietii si iau dimensiuni enorme, masa lor micsorandu-se mult prin eliminarea ei de catre vanturile stelare puternice.

Cele doua particule descoperite acum par sa provina de la o supernova ce a colapsat.

Particulele de siliciu in discutie provin de pe doua corpuri diferite si au compozitie izotopica similara. Aceasta ar insemna ca provin de la o singura supernova, poate chiar cea care a declansat formarea sistemului solar.

Initial s-a crezut ca sistemul solar timpuriu a ajuns atat de fierbinte, incat materialul presolar nu a putut supravietui. Dar mai tarziu, s-au gasit diamante minuscule in meteoriti primitivi.

De atunci s-au tot gasit particule din alte zeci de minerale.

Oamenii de stiinta considera ca aceste particule au provenit din stele vechi, deoarece au semnaturi izotopice extrem de neobisnuite.

Stelele produc diverse proportii de izotopi, iar materialul din care s-a format sistemul nostru solar a fost omogenizat, asa incat toate planetele si Soarele au cam aceeasi compozitie izotopica, numita "solara".

Meteoritii au compozitie solara, dar au prinse in ele mostre pure de stele, ce ne dau indicii cu privire la procesele nucleare complexe ce opereaza in stele.

Pana acum existau modele de condensare a siliciului in atmosfere reci exterioare stelelor, altele de consumare a lui prin formarea de magneziu si fier. In supernove el s-ar putea produce in straturile de langa nucleu.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Phobos sub lumina reflectoarelor

Sonda Mars Express de la ESA, Agenţia Spaţială Europeană, care a intrat pe orbită în jurul Planetei Roşii acum zece ani, s-a apropiat cel mai mult de Phobos, luna cea mare a planetei Marte, la sfârşitul lunii decembrie 2013. Ea a trecut la 45 km de suprafaţa corpului ceresc.

O minge de foc a colorat în verde cerul Argentinei

O minge masivă de foc a trecut peste Argentina, colorând cerul în verde, un spectacol care a durat câteva secunde.

Un nou telescop începe vânătoarea de planete

Un nou telescop pentru vânătoarea de planete a devenit operaţional în Chile şi ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să înţeleagă atmosfera planetelor mici care se rotesc în jurul stelelor din apropiere.

NASA a detectat apă pe suprafaţa Lunii

Cercetările NASA au găsit apă blocată în granulele minerale de pe suprafaţa Lunii, apă ce provine de la o sursă necunoscută aflată adânc sub suprafaţă. Studiile anterioare au relevat existenţa apei în rocile colectate de misiunile Apollo, dar s-a crezut că este vorba de o contaminare cu apă terestră.

Exoplaneta cu cel mai lung an cunoscut

Astronomii au descoperit Kepler-421b, o exoplanetă cu cel mai lung an cunoscut. Ea face o rotaţie completă în jurul stelei sale o dată la fiecare 704 zile.

Un sistem inelar uriaş, de 200 de ori mai mare decât cel al lui Saturn

Astronomii au descoperit un set de inele gigantice în jurul unei planete extrasolare aflată la 420 milioane de ani-lumină de Pământ, de 200 de ori mai mare decât cel care orbitează în jurul planetei Saturn.