Editura Global Info / Literatură

Ştefan Octavian Iosif

E mult de-atunci...

E mult de-atunci... e mult, nepoate,
Şi ca prin vis le văd pe toate...
Hei! să te miri, să te cutremuri
De cîte-au fost nainte vremuri...
Şi-i mult, e mult de-atunci, nepoate!

Intrase sabie în ţară...
Zaveră... ciumă... jaf şi pară!
S-au prăpădit ai mei cu toţii,
Şi tot ce-aveam prădară hoţii —
Şi turcul stăpînea în ţară...

Cum am scăpat şi eu cu zile
Nici aş putea să-ţi spun, copile...
Pesemne pronia cerească,
Voind ca să mă pedepsească,
Mi-a dăruit pedeapsa-n zile...

Că, uite, vremurile-acele
De-au fost amarnice şi grele,
Dar inimi drepte, credincioase,
Vin bun şi cîntece frumoase
Erau pe vremurile-acele...

Azi cat nedumerit, nepoate:
Cum toate se schimbară, toate!
Din cîntece azi n-ai ce-alege,
Nici vinul nu e vin în lege,
Nici inimi nu mai sunt, nepoate!...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA