Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Spaţiu

    Cea mai mare parte a aerului de pe Marte s-a pierdut în spaţiu

    Un nou studiu, care combină măsurătorile efectuate de satelitul Maven aflat pe orbită în jurul Plantei Roşii şi de roverul Curiosity de pe suprafaţa sa indică faptul că pe Marte a existat cândva o atmosferă ce ar putea rivaliza chiar şi cu ceea ce vedem astăzi pe Pământ.



    Marte astăzi (stânga) şi aşa cum ar fi putut fi acum miliarde de ani (dreapta).


    Compoziţia ar fi fost însă foarte diferită. Aerul marţian timpuriu, cel mai probabil, avea un volum semnificativ de dioxid de carbon.

    Acest lucru ar fi fost important pentru climat, deoarece gazul cu efect de seră ar fi putut să încălzească suficient solul pentru a susţine forme de viaţă.

    Cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder, Statele Unite, consideră că atmosfera marţiană era la fel de groasă ca atmosfera Pământului, însă cea mai mare parte a acesteia, poate 80-90%, s-a pierdut în spaţiu.

    Oamenii de ştiinţă au studiat argonul din atmosfera marţiană. Atomii acestui gaz există în număr mic, doar câteva părţi per milion. Dar argonul este inert şi nu reacţionează cu alte componente ale atmosferei sau cu materiale de suprafaţă cum ar fi rocile.

    Aceasta înseamnă că singura cale prin care se poate pierde este în spaţiu, prin acţiunea abrazivă a vântului solar, fluxul de particule încărcate care în mod constant curg din Soare.

    Măsurătorile arată că aproximativ două treimi din argonul care a fost vreodată în atmosferă s-a pierdut în spaţiu, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a gazului din atmosferă s-a pierdut.

    Aceleaşi procese care pot îndepărta argonul pot elimina, de asemenea, dioxidul de carbon. Deci, se poate considera că majoritatea dioxidului de carbon din atmosferă s-a pierdut, în timp, în spaţiu.

    Constatările sunt importante pentru că subliniază modul în care Marte a reuşit să reţină apă lichidă la suprafaţa sa, un scenariu care ar fi fost favorabil vieţii.

    Apa lichidă de pe suprafaţa lui Marte pare evidentă. Imaginile de pe planetă dezvăluie urmele nenumăratelor râuri, câmpii inundate şi delte. Iar Curiosity a găsit dovezi ale lacurilor în Craterul Gale.

    24 DECEMBRIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Robotul Philae, lansat de pe sonda Rosetta, a reuşit să transmită date de pe cometa 67P inainte de a rămâne fără energie şi a intra în modul stand-by.
    Un acid gras ar putea fi printre molecule organice descoperite pe Marte de roverul Curiosity de la NASA.
    Cercetatori de la Universitatea Washington din St. Louis au descoperit doua particule mici de oxid de siliciu (nisip) in meteoriti primitivi. Aceasta descoperire este surprinzatoare, deoarece siliciul nu este unul dintre mineralele ce condenseaza in atmosfera stelara. Cele doua particule descoperite acum par sa provina de la o supernova ce a colapsat.
    Sonda Mars Express de la ESA, Agenţia Spaţială Europeană, care a intrat pe orbită în jurul Planetei Roşii acum zece ani, s-a apropiat cel mai mult de Phobos, luna cea mare a planetei Marte, la sfârşitul lunii decembrie 2013. Ea a trecut la 45 km de suprafaţa corpului ceresc.
    O minge masivă de foc a trecut peste Argentina, colorând cerul în verde, un spectacol care a durat câteva secunde.
    Un nou telescop pentru vânătoarea de planete a devenit operaţional în Chile şi ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să înţeleagă atmosfera planetelor mici care se rotesc în jurul stelelor din apropiere.