Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Mapamond

    Chiparoşii, copacii care nu ard

    Mai mult de 20000 de hectare de pădure au fost carbonizate. Dar, în mijlocul dezastrului, un grup de chiparoşi erau încă în picioare înalţi şi verzi.



    Chiparosi după incendiu.


    Când un incendiu a cuprins un teren experimental în Andilla, provincia spaniolă Valencia, toate speciile comune de stejari, stejari Holm pini şi ienuperi au ars complet. Dar numai 1,27% dintre chiparoşii mediteraneeni s-au aprins.

    Focul din Valencia a condus la un studiu internaţional de trei ani pentru a găsi motivele din spatele rezistenţei speciei şi de a descoperi dacă aceşti copaci ar putea oferi zone tampon pentru a împiedica sau a preveni răspândirea rapidă a incendiilor.

    Testele de laborator au fost efectuate de oamenii de ştiinţă de la Forest Fire Laboratory al INIA-CIFOR din Spania şi Institute for Sustainable Plant Protection din Florența (IPSP), Italia.

    Ele au fost efectuate nu numai pe eşantioane uscate, ci şi pe crengi vii cu frunze luate de la diferite înălţimi ale coroanei, care au relevat una dintre trăsăturile cheie ale speciei: conţinutul său ridicat de apă.

    Chiparosul mediteranean, din cauza structurii speciale a frunzelor sale, este capabil să menţină un conţinut ridicat de apă, chiar şi în situaţii de căldură extremă şi de secetă.

    Litiera pe solul forestier, compusă din fragmente mici de frunze, formează un strat complex şi compact, care se descompune lent.

    Stratul de gunoi gros şi dens acţionează ca un burete şi reţine apa, iar spaţiul pentru circulaţia aerului este redus.

    La speciile de răşinoase, precum pinul, în faza de încălzire, compuşii organici volatili, în principal terpene derivate din răşini comune în conifere, sunt cruciale în amorsarea sau accelerarea arderii.

    Chiparosul este diferit. Compuşii foarte inflamabili sunt puţin degajaţi în timpul fazei de încălzire care precede contactul astfel încât aceştia nu contribuie la procesul de ardere.

    Chiparosul mediteranean ar putea fi de ajutor în lupta cu incendiile în alte părţi ale lumii, cum ar fi California sau Patagonia din Chile şi Argentina.

    29 IANUARIE 2023



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Oamenii de ştiinţă au descoperit după 20 de ani de studii că Noua Zeelandă este aşezată pe un continent necunoscut anterior, numit Zealandia.
    O echipă de la Regional Center for Scientific Research and Technology Transfer, a anunţat descoperirea în Patagonia, sudul Argentinei, a unui depozit de fosile de 60000 km pătraţi, care datează de acum 160 - 140 milioane ani.
    Oamenii de ştiinţă de la California Institute of Technology şi de la China Earthquake Administration au descoperit un canion vechi, adânc îngropat sub râul Yarlung, în partea de sud a Tibetului.
    George Poinar Jr., cercetator la Oregon State University, a descoperit o căpuşă prinsă în chihlimbar conţinând sânge de mamifere vechi de 20 milioane ani.
    Un nou studiu facut de o echipa de la Universitatea din Colorado Boulder arata ca emisiile provenite de la vulcani de dimensiuni medii, pot combate unele dintre efectele incalzirii globale.
    Aglomerarea de organisme microscopice roşii se vede chiar şi din spaţiu, ca o pată mare de culoare roşu închis, pe aproape 800 km de la sud la nord, de-alungul coastei de sud-est a Braziliei.