Editura Global Info / Literatură

Dimitrie Bolintineanu

Movila lui Răzvan

Fiii de Moldova într-o zi s-adun
Ş-ale ţării rele astfel le expun:
— „Ungurii cu leşii se dispută iară
Cine-a pune domnii în această ţară.
Fiii ţării noastre încă n-au murit
Ş-a lor ţară, drepturi d-astăzi s-au robit.
Leahul cere ţara ca o moştenire;
Ungurul trimite pe Răzvan c-oştire;
Numai noi, moldavii, încă n-am vorbit!
Dar când moldoveanul va fi înjosit
Cât să nu roşască de a sa ruşine,
Îcă-o să-mi aleagă pe tirani mai bine!
Însuşi noi acuma domnul să numim
Şi cu arma-n mână ca bravi să murim!
Astfel strigă ţara suspinând sub silă
Şi alege-ndată domnu-i pre Movilă.
Apoi către unguri domnul a solit:
„Drepturile ţării ce le-aţi nimicit
Sunt a ei avere, viaţă, onoare, nume
Şi cu-al nostru sânge le-am păstrat în lume.
Vă duceţi din ţară sau vă aruncaţi
Masca creştinească ce pe frunţi purtaţi,
Căci creştini în vorbe, faptele vi-s rele...
Hearele păgâne nu-s atât de grele!
Ne siliţi cu turcii armele s-unim
Şi poloni, şi unguri să vă nimicim!"
Cu oştiri de ţară domnul a plecat
Ş-a-ntâlnit pe unguri la Areni la sat.
Domnul îngenuche, face rugăciune,
Apoi dă semnalul muzicii să sune.
Lupta este aspră; fieru-n cărni se frânge,
Câmpul se îneacă într-un lac de sânge.
Ungurii se pleacă, seamănă învinşi.
Moldovenii-i urmă de turbare-aprinşi.
Ungurii iau fuga, moldavii-i gonesc,
Îi omoară, îi prinde sau îi risipesc.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA