Editura Global Info / Literatură

Dimitrie Bolintineanu

Păstorul murind

— "Toţi păstorii se cobor;
Toţi răsuflă desfătare;
Numai tu, frumos păstor,
Te înclini în întristare?
Spune nouă ce gîndeşti?
Spune nouă ce voieşti?"
— "Daţi-mi pace, dragi oiţe!
Daţi-mi pace, dragi fetiţe,
Că eu doru-mi nu vă zic
Pînă-n ziua de tunsoare;
Iar atunci, în sărbătoare,
N-am să vă ascunz nimic."
— "Azi e ziua de tunsoare.
Cînd ne zici să ne vesteşti
La această sărbătoare,
Pentru ce tu pătimeşti?"
— "Ici la murmura fîntînii
Ascultaţi, dar, dorul meu.
Dar chemaţi să vie cînii.
Cîntec trist am să cînt eu:
«Aţi văzut o dulce stea,
Aţi văzut liliţa mea,
Cu cămaşă d-albă lînă
Fluturată de lumină?
Roza e a sa guriţă,
Flacăra a sa cosiţă,
Ochii ei în lacrimele
Sunt ca două viorele.
Sufletu-i miros de floare,
Inima-i chiar foc de soare.
Vorba ei mă desfăta,
Cîntecu-i mă îmbăta,
Nu l-aţi auzit voi oare
Printre nopţi, desfătătoare,
Cît scotea de multe ori
Lacrimi de la călători?
Dar acum acele şoapte
Nu mai sună printre noapte.
Sufletu-i s-a dus pe vînt,
Lutul într-un trist mormînt.
De cînd ea nu mai trăieşte,
Viaţa-mi jună veştezeşte.»"

TE-AR MAI PUTEA INTERESA