| Editura Global Info / Literatură |
Duiliu Zamfirescu
La villa Aldobrandini
Tăcute lacrămi picură din plante
Şi-alunecă pe jgheabul de porfiră;
Sub şipot stă Orfeu1 cântând din liră
Pe-un glob purtat de gârbovul Atlante2.
Păuni stelaţi podoabele-şi resfiră
Pe-un capitel de frunze de acante;
Un grup voios de fauni şi bacante
Ironici stau şi de păuni se miră.
Domniţa vine, văduvă-ntristată,
Şi singurică şade la fântână,
Cântând încet un vers al ei de fată.
Un gâlgâit de apă o îngână,
Pe când pe vârful plopilor s-arată,
În clarul zilei, luna ca o zână.
Note
1. Referirea poetului Orfeu, cântăretul nefericit de pierderea soţiei, trebuie pusă în legatură directă lui Maiorescu, dorul de soţie şi copii.
2. Gârbovul Atlante era un rege legendar al Mauritaniei, prefăcut de Perseu în munte, cu ajutorul capului vrăjit al Meduzei.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
