Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Ion Luca Caragiale

    Procedee electorale

    Ne cade în mână copia unui document foarte interesant - o circulară adresată tutulor preşedinţilor de comitete electorale din judeţe de către d. C. A. Rosetti. Ne grăbim a-l da la lumină ca o nouă şi o strălucită dovadă de chipul cum înţeleg radicalii noştri libertatea în alegeri.

    D-lui preşedinte al comitetului electoral de...

    Bucureşti, 23 Aprilie 1879

    Domnule Preşedinte,

    Comitetul electoral al partidei naţionale-liberale din Bucureşti, completându-se prin delegaţii mai multor comitete electorale judeţene, este mai în poziţiune astăzi de a vă da concursul de care aţi putea avea trebuinţă spre a duce la bun sfârşit însărcinarea pusă de alegători comitetului ce preşedeţi.

    Ne punem dar la dispoziţiunea d-voastră, pentru orice trebuinţă veţi simţi şi care ar fi de natură a se putea satisface prin concursul nostru. Alegerile colegiului I şi II au a se începe în curând. Dacă din esaminarea listelor electorale ar rezulta pentru d-voastră oarecari dificultăţi, ce s'ar putea înlătura prin concursul nostru, vă rog să binevoiţi a ne trimite acele liste împreună cu observaţiunile d-voastră, pentru ca imediat, toţi împreună să căutăm a înlătura obstacolele ce se împotrivesc reuşitei candidaţilor partidei naţionale-liberale. Credem că ar fi bine să ne trimiteţi în acelaşi timp şi numele candidaţilor diferitelor grupuri politice, împreună cu observaţiunile d-voastră asupră-le. Primiţi, vă rog, d-le Preşedinte, încredinţarea înaltei mele consideraţiuni.

    Preşedintele comitetului electoral de Bucureşti,

    (iscălit) C. A. Rosetti.

    Liniile de mai sus sunt aşa de strigătoare prin ele însele, că n'avem nevoie să le mai adăugăm multe comentarie din parte-ne spre a ilustra îndeajuns istoria scandaloasă a celor din urmă alegeri.

    Astfel, în puţine cuvinte, comitetul central din Bucureşti se pune la dispoziţia comitetelor din judeţe pentru orice trebuinţă vor simţi ele, de natură a se satisface prin concursul puternic ce le-ar putea da d. C. A. Rosetti şi ai d-sale. Dacă din examinarea listelor electorale ar rezulta pentru vreun comitet electoral oarecari dificultăţi, ce s-ar putea înlătura prin concursul d-lui C. A. Rosetti şi comp., acele liste se vor trimete comitetului de Bucureşti cu observaţii la fiecare nume, pentru ca imediat marele partid, dd. C. A. Rosetti, Brătianu, Mihălescu, - Warszawsky, toţi împreună, să caute a înlătura obstacolele ce se împotrivesc reuşitei candidaţilor partidei liberale-naţionale.

    Aceea ce este caracteristic în enciclica electorală a I. P. S. Sale marelui pontif din uliţa Doamnei, este că I. P. S. Sa nu pomeneşte despre obstacole de'nlăturat decât pentru col. I şi II; despre celelalte două, nici nu-i trece prin gând I. P. S. Sale că vor îndrăsni a pune vreun obstacol la reuşita candidaţilor drept credincioşi. Obstacolele şi dificultăţile pe cari marele partid, - dela cel mai neînsemnat, Warszawsky, până la cel mai de frunte, d. C. A. Rosetti, - trebue să le înlăture, sunt de o mulţime de feluri. Vom căuta a cita câteva specimene după observaţiile unei liste înaintată de comitetul electoral al unui judeţ oarecare cătră comitetul electoral central.

    Este, de exemplu, lista col. I. După toată corijarea liberală a acestei liste, după scoaterea câtorva nume şi înlocuirea lor prin altele mai patriotice, lista se găseşte în ediţie definitivă cuprinzând 34 de nume, a căror persoane vor veni toate la vot; trebuesc deci 18 voturi pentru reuşita candidatului marelui partid. După toată socoteala făcută de comitetul patrioţilor din partea locului, marele partid nu poate fi sigur decât de 11 alegători, unii funcţionari, alţii rude d'aproape ale cutărui ministru sau ale prefectului. Este neapărat prin urmare a se mai asigura 7 voturi cel puţin. În conformitate dar cu cele notificate prin enciclica de mai sus a pontifului suprem, comitetul electoral înaintează lista cu observaţiile cuvenite. Cei 11 sunt şterşi cu condeiu roşu, alţii, mai mulţi ori mai puţini, sunt şterşi cu condeiu albastru: asupra acestor două categorii, stau scrise jos următoarele două notiţe scurte şi cuprinzătoare: Roşii sunt toţi ai noştri. - Ceilalţi sunt ai lor siguri. Rămâne însă o treime, categoria celor cu păsuri, şi asupra fiecăruia din aceştia comitetul electoral local scrie pe larg observaţiile sale.

    De exemplu:

    D. X... opozant, are un nepot judecător la tribunalul de aici; ţine la el ca la un fiu al său; vrea încă să-l lase moştenitor. Junele se zice că a comis mai multe abuzuri, şi acum după mai multe denunţări, este ameninţat a-şi pierde postul şi a fi dat în judecată. Dacă nepotului i s'ar pune cuţitul la os dela înaltele locuri, unchiul de sigur s'ar înmuia. D. C. A. Rosetti citeşte notiţa şi o recomandă locurilor competente, spre cele de cuviinţă, după care d. X... este şters cu creion roşu.

    D-l Y..., nehotărît, nici liberal, nici conservator; are un cumnat, păcătos nu e vorbă, dar cine nu-i păcătos în lume ! a scăpat de cinci luni din temniţă, unde şi-a făcut osânda pentru delapidare de bani publici; însă este foarte capabil, şi a servit mult principiile liberale. Acum n'are bietul om nici o ocupaţie, şi-ar vrea să capete o subprefectură, ca să poată trăi onest şi să nu mai şază pe gâtul lui cumnatu-său. D. Y... n'ar fi tocmai contra noastră, dacă...

    D. Simion Mihălescu ia act şi pleacă la minister ca să se conforme întocmai, iar marele pontif trage cu roşu peste numele d-lui Y.

    D. Z... stă rău de tot cu cutare mare instituţie de economie naţională; anul trecut l-a ruinat grindina; dacă direcţia l-ar strânge de aproape ar fi pierdut, prin urmare...

    D. Rosetti şterge cu roşu şi pe respectivul.

    Şi aşa mai încolo.

    La fiece şir, opinia publică se lasă tot mai tare de partea principiilor liberale, două treimi din listă sunt roşite, şi - în sfârşit marea majoritate a naţiunii s'a pronunţat cu tărie, prin alegeri libere, în favoarea marelui partid liberal-naţional.

    Vom reveni.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA