Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Călătorii / Itinerarii spirituale

    Mănăstirea Ostrog, Muntenegru

    GH. MĂNOIU

    Ostrog, este o mănăstire creştin-ortodoxă, situată pe un fundal aproape vertical, pe stânca Ostroska Greda, cel mai popular loc de pelerinaj din Muntenegru şi din Balcani, pentru trei religii: catolică, creştin-ortodoxă şi musulmană. Un miracol construit de natură şi oameni.



    Mănăstirea Ostrog.


    A fost fondată de Vasilije, mitropolitul Herţegovinei în secolul al 17-lea, sfinţit după moartea sa din 1671, ca Sfântul Vasile de Ostrog, recunoscut de catolici, ortodocşi şi musulmani deopotrivă, atraşi de minunile care au loc prin intermediul sfântului.

    Se spune că, la plecarea sa din această lume, o lumină nenaturală a umplut camera. După şapte ani, a apărut în visele stareţului mănăstirii cu cererea ca trupul său să fie dezgropat. La a treia apariţie, a lăsat o arsură pe fruntea stareţului, care atunci l-a crezut şi a mutat trupul, găsit intact, în racla mănăstirii de sus, unde se află şi acum.

    Despre viaţa sa există de asemenea multe legende. Una dintre ele povesteşte că din sămânţa unei pere pe care a mâncat-o a crescut peste noapte un copac mare, cu flori pe o parte şi cu fructe pe cealaltă şi asta în luna februarie.

    Pelerinii spun că, prin rugăciune la corpul său, mulți au fost vindecaţi sau au fost ajutaţi să treacă peste problemele din viaţa lor. În 1980, un senator american, cu dureri mari la un picior, a visat biserica albă din peşteră şi pe sfânt şi a venit în pelerinaj la mănăstire. A plecat de acolo fără să mai aibă dureri.

    Sfântul Vasile de Ostrog este comemorat în calendarul liturgic ortodox sârb pe 29 aprilie, data morţii sale.

    Mănăstirea a fost vizitată de numeroase persoane celebre, începând cu Viala de Somier, un general din armata lui Napoleon, de ultimul rege al Iugoslaviei, Petar Kradjordjevic, de patriarhul sârb Gavril Dozic, de patriarhul rus Aleksey, de ambasadori şi diplomaţi, poeţi şi scriitori. Un incendiu a distrus cea mai mare parte a complexului, care a fost refăcut apoi între anii 1923-1926.

    Cum ajung la Mănăstirea Ostrog

    Se poate ajunge uşor cu maşina de la Podgorica (50 km) şi Niksic (15 km). De la aeroportul din Podgorica sunt 10 km până în oraş şi de aici se fac 50 de minute până la Ostrog. De la Niksic, un taxi face cam 20 de minute. Este indicat un taxi local, ultima parte a drumului, prin munte, find destul de periculoasă.

    Coordonate: 42° 40′ Nord, 19° 01′ Est

    Ce se poate vizita

    Complexul Mănăstirea Ostrog este format din Mănăstirea de Jos (Donji manastir) şi Mănăstirea de Sus (Gornji manastir).

    Mănăstirea de Jos, mai mare, se află în jurul Bisericii Sfânta Treime, construită în 1824. Aici sunt majoritatea locuinţelor monahale, inclusiv căminul.

    Mănăstirea de Sus constă din două mici biserici, aflate în peşteri, care au scăpat astfel de foc şi sunt astăzi punctele cheie ale monumentului.

    Prima biserică, cu hramul Sfintei Cruci, construită în 1665, este plasată în interiorul unei peşteri la nivelul superior al mănăstirii şi a fost pictată de Radul şi Jovan în secolul al 17-lea. În jurul bisericii sunt reşedinţele monahale.

    • O a doua biserică a fost construită în 1774 şi aici se odihnesc oasele Sfântului Vasile.

    Programul de vizitare

    Este deschisă tuturor persoanelor, la orice oră din zi sau noapte. Este obligatorie o ţinută corespunzătoare.

    Mănăstirea Ostrog în imagini



    Mănăstirea Ostrog.



    Mănăstirea Ostrog.



    Capela din faţa mănăstirii Ostrog.



    Biserica de jos.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Satul Aluniş din judeţul Buzau este înconjurat de vestigii foarte vechi. Printre acestea se află şi o biserică care datează din 1274.
    Chilia lui Dionisie Torcătorul se află la aproximativ 3 km de satul Nucu, judetul Buzău. În această chilie, acum aproape 700 de ani, a trăit şi a practicat isihasmul, Dionisie Torcătorul, unul dintre cei patru mari sihaştri isihaşti din Munţii Buzăului.
    Langa Sinca Veche, in dealul Plesu, se afla o grota cu mai multe incaperi. Pe peretii grotei, inca se mai vad urmele lasate de uneltele folosite la sapatul in piatra. Unii cercetatori sustin ca aceste vestigii sunt din perioada dacica sau chiar predacica, deoarece pe unii pereti se pot vedea inscriptii necrestine, intr-o limba necunoscuta.
    Studenica este o mănăstire ortodoxă sârbă din secolul al 12-lea, monument de importanţă excepţională pentru Serbia şi parte a Patrimoniului Mondial, situată în Valea Regilor, numită aşa după numeroasele mănăstiri, sanctuare şi structuri sacre construite de regii medievali sârbi.
    Mănăstirea Rupestră Basarabov sau Mănăstirea Sfântul Dimitrie Basarabov este locul unde a trăit cel care va fi numit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor. Mănăstirea se află în Bulgaria, la aproximativ 87 km de Bucureşti şi la aproximativ 24 km de Giurgiu.
    Legenda spune că, după ce a propovăduit în Dobrogea, apostolul Andrei, pornind în călătorie în Dacia Superioară, a ajuns în locul unde se află astăzi biserica din piatră de la Nămăieşti, pe atunci o stâncă în care era un templu închinat zeului Zamolxes.