Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Călătorii / Itinerarii spirituale

    Mănăstirea Studenica, Serbia


    Studenica este o mănăstire ortodoxă sârbă din secolul al 12-lea, monument de importanţă excepţională pentru Serbia şi parte a Patrimoniului Mondial, situată în Valea Regilor, numită aşa după numeroasele mănăstiri, sanctuare şi structuri sacre construite de regii medievali sârbi.



    Mănăstirea Studenica.


    Stefan Nemanja, fondatorul statului sârb medieval, a fondat mănăstirea în 1190. Prima etapă a lucrărilor a fost finalizată în primăvara anului 1196. Regii următori au contribuit toţi la îngrijirea mănăstirii.

    După căderea statelor medievale sârbeşti în 1459, turcii au atacat de multe ori mănăstirea. În 1569, frescele din Biserica Maicii Domnului au fost revopsite. În secolul al 17-lea, un cutremur şi un incendiu s-au abătut asupra mănăstirii şi documente istorice şi o parte semnificativă a patrimoniului artistic au fost distruse şi pierdute pentru totdeauna.

    Zidurile fortificate ale mănăstirii cuprind două biserici importante, Biserica Maicii Domnului şi Biserica Regelui, ambele fiind construite folosind marmură albă. Mănăstirea este cunoscută pentru colecţia sa de fresce în stil bizantin din secolele 13 şi 14.

    Studenica a fost declarată monument al culturii de importanţă excepţională în 1979, iar în 1986 UNESCO a inclus mănăstirea pe lista Patrimoniului Mondial.

    Cum ajung la Mănăstirea Studenica

    Cu maşina. Din Belgrad, se ia autostrada spre Nis. După cca. 150 km se ia ieşirea spre Krusevac, apoi spre Kraljevo (39 km sud de mănăstire) şi Novi Pazar. În Usce se face dreapta la Studenica (11 km).

    Adresa: Satul Studenica 116, comuna Kraljevo, districtul Raška, Serbia
    Coordonate: 43° 29′ Nord, 20° 32′ Est

    Ce se poate vizita

    Biserica Maicii Domnului. Împacă armonios două stiluri arhitecturale, roman şi bizantin, stil de arhitectură cunoscut sub numele de şcoala Raška. Este o bazilică cu dom, cu un singur naos. Faţadele au fost construite cu plăci de marmură albă; la interior, biserica este placată cu blocuri de tuf. A fost pictată în primul deceniu al secolului al 13-lea. Frescele originale au fost parţial păstrate.

    Biserica sfinţilor Ioachim şi Ana. Cunoscută după fondatorul său, regele Milutin, ca Biserica Regelui. A fost construită în 1314 în formă de cruce, cu structura exterioară a unui dom octogonal, din piatră şi tuf, cu faţade tencuite.

    Biserica Sf. Nicolae. O mică biserică cu un singur naos, cu fresce datând din secolul al 12-lea.

    Muzeul. Reşedinţa monahală din secolul al 18-lea găzduieşte în prezent un muzeu şi afişează un număr de exponate preţioase din trezoreria Studenica.

    Mănăstirea Studenica în imagini



    Mănăstirea Studenica.



    Mănăstirea Studenica, altar.



    Mănăstirea Studenica, fresce.



    Regele Ştefan Milutin, frescă.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Langa Sinca Veche, in dealul Plesu, se afla o grota cu mai multe incaperi. Pe peretii grotei, inca se mai vad urmele lasate de uneltele folosite la sapatul in piatra. Unii cercetatori sustin ca aceste vestigii sunt din perioada dacica sau chiar predacica, deoarece pe unii pereti se pot vedea inscriptii necrestine, intr-o limba necunoscuta.
    Ostrog, este o mănăstire creştin-ortodoxă, situată pe un fundal aproape vertical, pe stânca Ostroska Greda, cel mai popular loc de pelerinaj din Muntenegru şi din Balcani, pentru trei religii: catolici, ortodocşi şi musulmani. Un miracol construit de natură şi oameni.
    Satul Aluniş din judeţul Buzau este înconjurat de vestigii foarte vechi. Printre acestea se află şi o biserică care datează din 1274.
    Chilia lui Dionisie Torcătorul se află la aproximativ 3 km de satul Nucu, judetul Buzău. În această chilie, acum aproape 700 de ani, a trăit şi a practicat isihasmul, Dionisie Torcătorul, unul dintre cei patru mari sihaştri isihaşti din Munţii Buzăului.
    Mănăstirea Rupestră Basarabov sau Mănăstirea Sfântul Dimitrie Basarabov este locul unde a trăit cel care va fi numit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor. Mănăstirea se află în Bulgaria, la aproximativ 87 km de Bucureşti şi la aproximativ 24 km de Giurgiu.
    Legenda spune că, după ce a propovăduit în Dobrogea, apostolul Andrei, pornind în călătorie în Dacia Superioară, a ajuns în locul unde se află astăzi biserica din piatră de la Nămăieşti, pe atunci o stâncă în care era un templu închinat zeului Zamolxes.