Editura Global Info / Literatură

Maria Cunţan

Caritate

O taci şi nu-ţi adu aminte
Că eşti sărac şi-al nimănui
Eu o-nţeleg fără cuvinte
La ce mi-o spui?
Azi eşti al meu, ai răsuflare
Înfrigurată ca un dor
Dar dragostea mea trup nu are
Nu îmi eşti dator...
Închide ca şi mai 'nainte
Ochii fierbinţi – rămâi aşa
Caldă bogată să te-alinte
Iubirea mea.
Ea are largă moştenire
Străbunii ei au fost martiri
De-o chiarnă-nfrigurata fire
Să nu te miri.
În clipa când cu-nseninare
Tu vei fi oţelit ca eri
O duce fără amânare
Alte dureri.

Din volumul "Din caierul vremii" 1916

TE-AR MAI PUTEA INTERESA