Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Sănătate / Anatomie şi fiziologie

    Pancreas - Insulițele Langerhans

    Pancreasul1 este un organ lung, moale, care se află transversal de-a lungul peretelui abdominal posterior, posterior de stomac2 și se extinde de la regiunea duodenului3 până la splină4.




    Această glandă are o porțiune exocrină care secretă enzime digestive care sunt transportate printr-un canal către duoden.

    Portiunea endocrina este formata din insulele pancreatice5, care secreta glucagoni6 si insulina7.

    Celulele alfa8 din insulele pancreatice secretă hormonul glucagon ca răspuns la o concentrație scăzută de glucoză în sânge.

    Celulele beta din insulele pancreatice secretă hormonul insulină ca răspuns la o concentrație mare de glucoză în sânge.

    Note

    1. Pancreasul este o glandă în formă de pește. Este situat în spatele stomacului, cu capul situat în curba în formă de C a duodenului, corpul său extinzându-se orizontal peste peretele abdominal posterior și coada atingând splina. Pancreasul este atât o glandă exocrină, cât și o glandă endocrină.

    Funcțiile exocrine sunt în producerea și secretarea sucului pancreatic care se varsă în duoden prin canalul pancreatic principal (ductul Wirsung). Acest suc ajută la descompunerea tuturor tipurilor de alimente. Funcțiile endocrine implică anumite celule (beta) ale insulelor Langerhans răspândite pe toată glanda, care secretă insulină, un hormon care joacă un rol major în metabolismul carbohidraților.

    Când aceste celule încep să-și piardă capacitatea de a produce insulină, rezultă boala cunoscută sub numele de diabet zaharat. Alte celule (alfa) ale pancreasului secretă glucagon, un alt hormon implicat în metabolismul carbohidraților. Aportul de sânge este derivat din arterele splenice, mezenterice superioare și hepatice. Venele însoțesc arterele și se scurg în vena portă prin intermediul afluenților splenici și mezenterici superiori.

    Ganglionii limfatici peripancreatici pot fi localizați superior, inferior, anterior sau posterior de organ, iar drenajul va diferi în funcție de faptul că este din cap sau din corpul și coada pancreasului. Ganglionii limfatici pentru pancreas sunt: splenici (pancreaticolinii [corp și coadă]), hepatici (infrapilorici/subpilorici [cap], pancreaticoduodenali), mezenteric superior, celiac (cap) și lateral aortic/retroperitoneal.

    2. Un organ care face parte din sistemul digestiv. Stomacul ajută la digerarea alimentelor amestecându-le cu sucuri digestive și amestecându-le într-un lichid subțire numit chim și ejectarea chimului în intestinul subțire.

    Stomacul se află chiar sub diafragmă în partea superioară a cavității abdominale, în primul rând la stânga liniei mediane sub o porțiune a ficatului. Factorii care influențează locația exactă sunt ingestia de alimente și respirația (inspirația și expirația). Alimentele părăsesc esofagul și intră în această structură asemănătoare pungii alungite prin orificiul cardiac.

    Principalele diviziuni ale stomacului sunt cardia, zona fundică (fundus), corpus (corpusul) și antrum.

    Functiile stomacului sunt: 1. Absoarbe apa si glucoza in fluxul sanguin. 2. Secretă enzime gastrice. 3. Secretă acid clorhidric (Hcl) care ucide bacteriile, schimbă unele minerale în săruri care sunt potrivite pentru absorbție în intestin și ajustează pH-ul chimului pentru a permite deschiderea sfincterului piloric. 4. Produce in mucoasa gastrica, factorul intrinsec necesar pentru absorbtia Vitaminei B12. 5. Secretă, în glandele pilorice, o mucoasă alcalină pentru a neutraliza HCl. 6. Transformă mâncarea într-o substanță semi-lichidă (chim) și o trece prin sfincterul piloric în duoden.

    Nodulii regionali pentru stomac sunt gastric inferior (dreapta), gastric superior (stânga) și splenic.

    3. Prima parte a intestinului subțire. Se conectează la stomac. Duodenul ajută la digerarea în continuare a alimentelor care provin din stomac. Absoarbe substanțele nutritive (vitamine, minerale, carbohidrați, grăsimi, proteine) și apa din alimente, astfel încât acestea să poată fi folosite de organism.

    4. Un organ care face parte din sistemul limfatic. Splina produce limfocite, filtrează sângele, stochează celule sanguine și distruge celulele sanguine vechi. Este situat pe partea stângă a abdomenului, lângă stomac.

    5. O celulă pancreatică care produce hormoni (de exemplu, insulină și glucagon) care sunt secretați în fluxul sanguin. Acești hormoni ajută la controlul nivelului de glucoză (zahăr) din sânge.

    6. Un hormon produs de pancreas care crește nivelul de glucoză (zahăr) din sânge prin creșterea ratei de descompunere a glicogenului în ficat. Produs de insulele Langerhans.

    7. Un hormon produs de celulele insulare ale pancreasului. Insulina controlează cantitatea de zahăr din sânge prin mutarea acesteia în celule, unde poate fi folosită de organism pentru energie.

    8. Un tip de celulă din pancreas (organul sistemului digestiv situat în spatele stomacului). În pancreas, celulele alfa sunt situate în zone numite insulițe Langerhans. Celulele alfa produc și eliberează glucagon, care crește nivelul de glucoză (zahăr) din sânge.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Glanda suprarenală sau suprarenală este asociată cu o glandă situată în apropierea porțiunii superioare a fiecărui rinichi.
    Glanda tiroidă este un organ foarte vascular care este situat în gât. Este format din doi lobi, câte unul pe fiecare parte a traheei, chiar sub laringe sau cutie vocală.
    Glanda pituitară1 sau hipofiza este o glandă mică, de aproximativ un centimetru diametru sau de dimensiunea unui bob de mazăre.
    Sistemul endocrin este alcătuit din glandele endocrine care secretă hormoni.
    Din punct de vedere chimic, hormonii pot fi clasificați fie ca proteine, fie ca steroizi.
    Sistemul endocrin, împreună cu sistemul nervos, funcționează în reglarea activităților corpului.