O plantă reduce contaminarea radioactivă a solului

O plantă care creşte din abundenţă în zonele de coastă poate fi folosită pentru a curăţa solul din jurul centralelor nucleare, de cesiu, un produs secundar radioactiv al reactoarelor, spune un nou studiu.

Sesuvium portulacastrum, sau purslane de mare, poate ajuta la absorbţia cesiului. Foto: Forest & Kim Starr

Purslane sau Sesuvium portulacastrum este o plantă suculentă, cu înflorire perenă, tolerantă la sare, care creşte pe coastele nisipoase din întreaga lume.

Studiul a descris-o ca pe un „hiper-acumulator” de cesiu capabil să îmbunătăţească solurile contaminate de metal.

„Plantele de sesuvium absorb rapid compuşi toxici şi îi translocă în părţi aeriene, cum ar fi frunzele şi tulpina. De aceea am selectat planta pentru acest studiu”, spune T. D. Nikam, autor al studiului şi profesor la Departamentul de Botanică, Universitatea Savitribai Phule Pune, Pune, India.

Prezenţa radiocesiului şi a altor substanţe toxice metalice în sol, apă şi aer poate provoca consecinţe grave asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, spune studiul, iar o modalitate de a trata aceasta este utilizarea plantelor pentru „fitoremedierea” solurilor.

„S. portulacastrum a fost studiat pe larg pentru aplicabilitatea sa în fitoremedierea metalelor grele precum cadmiul, arsenicul, plumbul, nichelul şi cuprul”, spune Nikam.

Studiul recunoaşte că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege mecanismul molecular precis al toleranţei la cesiu, care poate depinde de prezenţa microbilor asociaţi cu planta.

Constatarea că sesuviul este capabil de hiper-acumulare de cesiu este extrem de semnificativă, spune S.S. Syamchand, cercetător în chimie şi profesor asociat la Colegiul Universitar, Thiruvananthapuram.

Syamchand, care nu a participat la studiu, a spus că cesiul are 40 de izotopi (membri ai familiei unui element având acelaşi număr de protoni, dar un număr diferit de neutroni în structura atomică).

„Izotopul de cesiu-137 prezintă cele mai grave pericole de radiaţii, deoarece poate provoca infertilitate şi cancer”, a spus el.

„Fitoremedierea este acceptată pe scară largă pentru eliminarea contaminanţilor din mediu deoarece este ecologică şi rentabilă, spune K.C. Jisha, profesor asistent de ştiinţă a plantelor la MES Asmabi College, Kodungallur, Kerala.

„Rezultatul cercetării prezente ar trebui să încurajeze autorităţile să cultive S. portulacastrum în jurul tuturor instalaţiilor nucleare şi în solurile contaminate”, spune Jisha.

Potrivit unei note recente a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, S. portulacastrum este deja folosit în unele zone pentru fitoremedierea solurilor sărate şi a apelor uzate şi pentru protecţia coastelor de eroziune.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

S-a descoperit un nou animal care a trăit acum 66 de milioane de ani

În termeni evolutivi, insulele sunt lucruri ciudate. Aici este locul unde animalele evoluează izolat, adesea timp de milioane de ani, cu surse alimentare diferite, concurenţi, prădători şi paraziţi, totul diferă în comparaţie cu speciile continentale.

Atmosfera Pământului este mult mai prăfuită decât se credea anterior

Praful este o componentă cheie a sistemului climatic al Pământului. Când interacţionează cu nori, oceane şi radiaţii solare, afectează sistemele de viaţă ale planetei noastre, de la vreme şi precipitaţii până la încălzirea globală.

Un gol mare identificat în Marea Piramidă a lui Khufu de la Giza

Un spaţiu gol, de mari dimensiuni, a fost detectat în interiorul Marii Piramide din Giza, Egipt. Nu se ştie de ce există cavitatea, sau dacă conţine ceva de valoare, pentru că nu este accesibilă.

S-a descoperit cel mai mare tezaur de argint de pe teritoriul României

Tezaurul, alcătuit din aspri otomani de argint, a fost descoperit întâmplător, în apropiere de Râmnicu Vâlcea şi cântăreşte 54,7 kg. Acesta reprezintă cel mai mare tezaur monetar descoperit până acum pe teritoriul României ajuns într-o colecţie publică.

Texte vechi pe papirusuri găsite în biblioteca din Basel

O colecţie valoroasă de vechi manuscrise pe papirusuri egiptene a fost redescoperită la biblioteca Universităţii din Basel, după ce a fost uitată aici mai bine de un secol.

Sarcofag din lemn descoperit la Luxor

Un sarcofag rar, din lemn pictat, în formă de om, din dinastia a 17-a, a fost descoperit de o echipă de arheologi spanioli şi egipteni în necropola Draa Abul-Naga pe malul stâng din Luxor, în timpul săpăturilor la mormântul lui Djehuty, trezorierul Reginei Hatshepsut.