Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea

    Alergiile omului modern sunt o moştenire foarte veche

    Alergiile omului modern provin din genele moştenite de la neanderthalieni şi denisovani, veri dispăruţi ai oamenilor, ca urmare a încrucişării cu aceştia acum aproximativ 40000 ani, conform unui studiu realizat de Institutul Max Planck din Germania.



    Sensibilitatea excesivă a sistemului imunitar provoacă alergii.


    Aceste încrucişări preistorice au făcut ca toţi oamenii moderni, cu excepţia africanilor, să moştenească între 1 şi 6% din genele hominidelor vechi, triburi care trăiau în Siberia.

    Trei dintre aceste gene primite, două de la neanderthalieni şi una de la denisovani, sunt mai frecvent întâlnite la oamenii moderni şi joacă un rol important în sistemul imunitar.

    Dar aceste gene sunt de asemenea responsabile şi pentru sensibilitatea excesivă a sistemului imunitar, care provoacă alergii.

    Cei care deţin astfel de gene sunt astfel mai predispuşi la astm, febra fânului şi alte alergii.

    Aceste gene au fost probabil transmise oamenilor moderni, atunci când primele grupuri au părăsit Africa pentru a veni în Europa, acum aproximativ 50000 de ani. Aici ei s-au încrucişat cu neanderthalienii deja stabiliţi în Eurasia.

    Încrucişarea cu oamenii arhaici a avut implicaţii practice pentru oamenii moderni, cele mai evidente fiind adaptarea la mediu prin îmbunătăţirea rezistenţei la agenţi patogeni şi a metabolismului pentru a digera alimente noi.

    Cele mai multe adaptări au avut loc acum 13000 până la 6000 de ani, când oamenii au trecut de la stilul de viaţă de vânător-culegător la cel de agricultor.

    31 IULIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cercetătorii de la Universitatea din Leuven, Belgia, au descoperit că lipsa de oxigen în celulele tumorale favorizează creşterea cancerului, pe când un aport crescut de oxigen face ca aceste celule să fie mai puţin sensibile la proliferare.
    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Columbia, Statele Unite, au descoperit că amintirile animalelor de laborator cu boala Alzheimer pot fi recuperate prin stimulare optogenetică, adică prin utilizarea luminilor.
    O abordare promiţătoare pentru controlul colonizării bacteriene cu Staphylococcus aureus la oameni - folosind un probiotic în loc de antibiotice - a fost sigură şi foarte eficientă într-un studiu clinic de fază 2.
    Cercetătorii de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, au descoperit că virusurile sunt mai periculoase atunci când îşi infectează victimele dimineaţa.
    În urma celui mai mare studiu efectuat până în prezent, s-a constatat că administrarea de suplimente cu vitamina B12 şi acid folic nu pare să micşoreze riscul de a dezvolta demenţa la persoanele sănătoase.
    Inginerii de la Universitatea Purdue, din Statele Unite, au creat o metodă de tratament cu laser care ar putea transforma orice suprafaţă metalică într-un ucigaş rapid de bacterii, doar oferind suprafeţei metalului o textură diferită.