| Nutriţie / Ceaiuri |
Ceaiul rooibos
Ceaiul rooibos este obţinut din frunzele plantei Aspalathus linearis, arbust din aceeaşi familie cu salcâmul.
Ceai rooibos. 
Rooibos înseamnă tufiş roşu. Creşte in Cederberg, o zonă cu munţi mici din provincia Western Cape, Africa de Sud. Încercările de aclimatizare în alte părţi nu au dat rezultate. Arbustul poate atinge o înălţime de 2 metri. Are frunzele de culoare verde, asemănătoare cu acele de pin, dar foarte moi. Coaja ramurilor tinere este roşiatică. Florile sunt galbene şi apar la începutul verii.
În general, frunzele sunt oxidate, căpătând o culoare roşu-brun. Se produc şi ceaiuri din frunze neoxidate.
Alte denumiri
Rooibos tea în engleză, thé rouge în franceză, té rooibos, té rojo sudafricano în spaniolă, chá-de-rooibos, chá-vermelho în portugheză.
Producerea
Recoltarea ramurilor tinere se face la începutul toamnei. Materialul vegetal este tocat fin, stors pentru a porni oxidarea, apoi este umezit cu apă. Este stocat în grămezi, unde capătă culoarea roşu-brun şi aromă dulce. Când acest proces se încheie, ceaiul se întinde să se usuce la soare.
Rooibosul verde se obţine prin uscarea imediată după tăiere, fără a adăuga apă. În timpul uscării se asigură o rotire continuă.
Conţinut
Ceaiul rooibos are o concentraţie mare de acid ascorbic şi de minerale. O ceaşcă de ceai Rooibos conţine aproximativ:
0,07 mg fier
0,22 mg fluoruri
7,12 mg de potasiu
1,09 mg calciu
0,07 mg de cupru
1,67 mg de magneziu
0,04 mg de mangan
6.16 mg de sodiu
0,04 mg de zinc
Nu conţine cafeină şi are puţini tanini. Contine polifenoli, inclusiv flavonoizi, flavone, flavanone, cum ar fi aspalathin, quercetin, luteolin. Frunzele procesate conţin acid benzoic şi cinamic. Ceaiul rooibos verde conţine mult mai mulţi antioxidanţi decât ceaiul rooibos oxidat.
Utilizare
Infuzia se face cu apă la 100°C, o perioada ceva mai lungă, de 7 până la 10 minute.
Are efect antioxidant, este antihistaminic, antidepresiv, relaxant, antiviral, antiinflamator, antimutagenic.
Aspalathin este unul dintre antioxidanţii rari care se găsesc în rooibos şi are un număr de calităţi unice. El poate ajuta la echilibrarea zahărului din sânge, creşte rezistenţa la insulină, creşte absorbţia de glucoză de către muşchi şi stimulează secreţia de insulină din pancreas.
Quercetina, un alt antioxidant puternic găsit în rooibos, a fost legat de prevenirea unei mari varietăţi de boli de inimă.
Popular este utilizat în tratarea unor afecţiuni cum ar fi colicile sugarilor, astm (conţine teofilina), insomnii, dureri de cap, iritabilitate, alergii cutanate şi exeme, dar nu există studii făcute în acest sens.
Intră în compoziţia unor cosmetice şi produse pentru tratarea pielii uscate sau iritate.
Poate interfera cu tratamente pentru diverse boli, inclusiv cu chimioterapia pentru bolnavii de cancer.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
