Clonarea unei specii de broasca pe cale de disparitie

Oamenii de stiinta de la University of New South Wales din Sydney, Monash University, University of Newcastle, au reusit sa reinvie genomul unei broaste disparute si sa il reactiveze printr-o tehnologie sofisticata de clonare, implantand nucleul unei celule moarte intr-un ou proaspat de la o alta specie de broasca.

Subiectul experimentului a fost Rheobatrachus silus din Australia, o broasca care isi inghite ouale fecundate, le incuba in stomacul ei, si da nastere la pui pe gura. Aceasta a fost declarata disparuta in 1983.

Echipa de cercetatori a reusit sa recupereze nuclee de celule de la tesuturi colectate in anii 1970 si conservate prin inghetare. Tehnica folosita se numeste transferul nuclear al celulelor somatice.

S-au utilizat oua proaspete de la Mixophyes fasciolatus, o ruda indepartata a broastei care urma sa fie clonata.

S-au inactivat nucleele din ouale proaspete si au fost inlocuite cu nuclee moarte de la broasca disparuta. Dupa cinci ani de experimente, unele dintre oua au inceput spontan sa se divida si sa creasca la stadiul de embrion timpuriu – o minge mica de celule vii.

Desi nici unul dintre embrioni nu a supravietuit mai mult de cateva zile, testele genetice au confirmat faptul ca celulele divizate contin material genetic al broastei disparute. Acum, cerectatorii detin celule proaspete crio-conservate, gata sa fie folosite in experiente viitoare de clonare.

Experimentul face parte dintr-un proiect mai larg, numit Lazarus, ce isi propune sa aduca la viata animale si plante disparute. Speciile "candidate" sunt mamutul lanos, tigrul tasmanian, pasarea dodo si pasarea gigant moa.

GH. MANOIU | 23 MARTIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cum supravieţuiesc plantele la excesul de sare

Calciul joacă un rol cheie în răspunsul iniţiat de plante la sare. Plantele folosesc un “val de calciu” pentru a supravieţui în solurile care devin din ce în ce mai sărate, o problemă din întreaga lume. Valul este creat prin eliberarea calciului pe care plantele îl stochează în interiorul celulelor lor.

Cameleonii îşi reorganizează nano-cristalele pentru a-şi schimba culoarea

Cameleonii sunt capabili să-şi schimbe culoarea foarte repede datorită controlului unei reţele de nano-cristale prezente într-un strat superficial al pielii care reacţionează la diferite lungimi de undă ale luminii.

Anghilele electrice exercită un control de la distanţă asupra prăzii

Un nou studiu arată că anghilele folosesc şocuri electrice pentru a exercita controlul la distanţă asupra victimelor lor. Descărcările electrice activează de la distanţă neuronii care controlează muşchii, determinând contracţii involuntare ale musculaturii peştilor ascunşi, ce îşi trădează astfel prezenţa.

Declinul dinozaurilor a început înainte de căderea asteroidului

Într-un studiu publicat relativ recent, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Reading din Marea Britanie au arătat că diferite specii de dinozauri au dispărut cu cel puţin 40 milioane de ani înainte de coliziunea devastatoare a Pământului cu un meteorit.

Specie necunoscuta de pasari descoperita in Cambodgia

O echipa de specialisti de la mai multe organizatii, printre care Wildlife Conservation Society, au descoperit o noua specie de pasari, cu un penaj distinct si un ciripit zgomotos, in capitala Cambodgiei, Phnon Penh, oras cu 1,5 milioane de locuitori.

Cameleonii folosesc un limbaj al culorilor pentru a comunica

Pentru a se proteja, unele animale îşi schimbă culoarea după culoarea mediului în care se află. Cameleonii, însă, îşi schimbă culorile în mod neobişnuit, atunci când interacţionează cu alţi semeni.