Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Spaţiu

    Nemesis, fratele cel rău al Soarelui

    Un nou model privind modul în care se formează stelele a adus în prim plan ipoteza că majoritatea, dacă nu toate, ar avea cel puţin un frate. Soarele nostru nu este, probabil, o excepţie şi unii astronomi suspectează că fratele geamăn ai Soarelui ar putea fi cel rău, învinuit pentru moartea dinozaurilor.



    Nemesis, fratele cel rău al Soarelui.


    După analizarea datelor dintr-un studiu radio efectuat pe un nor de praf din constelaţia Perseus, doi cercetători de la UC Berkeley şi Harvard-Smithsonian Astrophysical Observatory au concluzionat că toate stelele asemănătoare Soarelui, s-au născut, probabil, cu un partener.

    Dacă majoritatea stelelor se nasc cu un partener, unde este al nostru?

    Ar putea fi la o distanţă de 500 UA (unităţi astronomice), adică aproximativ 0,008 ani-lumină, sau puţin mai puţin de 3 zile lumină. Neptun este la aproximativ 30 UA, sonda Voyager 1 este în prezent la 140 UA, iar cea mai apropiată stea cunoscută, Proxima Centauri, este de 268,770 UA.

    Deci, dacă Soarele are un geamăn, aproape sigur nu este uşor vizibil în vecinătatea noastră.

    Dar mai există o ipoteză conform căreia Soarele nostru are un geaman întunecat căruia îi place să se apropie din când în când şi să facă lucruri rele.

    Numită Nemesis, această teoretică stea ar fi în spatele unui ciclu aparent de 27 milioane de ani de extincţii pe Pământ, inclusiv cea care a distrus majoritatea dinozaurilor.

    Un astronom a presupus acum 28 de ani că o stea roşie pitică, aflată la 1,5 ani lumină distanţă, poate călători periodic prin limitele exterioare ale sistemului solar, perturbând materia cu gravitaţia sa şi aducând mai mulţi bolovani spaţiali pe orbita noastră.

    O stea neagră, cum ar fi o pitică maro, ar putea explica şi alte anomalii la marginea sistemului nostru solar, cum ar fi orbita ciudată a plantei pitice Sedna.

    Nu există nici un semn de la Nemesis, dar un partener binar pierdut demult al Soarele nostru ar putea explica lucrurile.

    28 IUNIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Mercur, cea mai mică planetă din Sistemul Solar, a trecut între Pământ şi Soare pe 9 mai 2016, într-un tranzit care se întâmplă doar de 13 - 14 ori, într-o sută de ani.
    O rachetă privată a SpaceX, care avea o misiune de rutină de alimentare la Staţia Spaţială Internaţională, a explodat în aer la scurt timp după ce a fost lansată de la Cape Canaveral din Florida.
    Sonda spaţială New Horizons, lansată de NASA în 2006, a ajuns săptămâna aceasta la cea mai mică distanţă de planeta pitică Pluto.
    Pluto ar putea avea o calotă de gheaţă polară, conform celor mai recente imagini trimise de sonda New Horizons de la NASA, care se apropie de planeta pitică.
    Primul model la scară reală al noii rachete ruseşti, cea mai mare din epoca post-sovietică, a plecat spre rampa de lansare din centrul spaţial Plesetsk. Angara va completa racheta Soyuz, rămasă singurul vehicul din lume capabil să transporte astronauţi la Staţia Spaţială Internaţională.
    Japonia a lansat un nou satelit care va fi folosit pentru a supraveghea daunele provocate de dezastrele naturale şi schimbările ce afectează pădurile tropicale.