Apa din adâncurile Pământului, mai multă decât în oceane

GH. MĂNOIU | 19 OCTOMBRIE 2023

Cercetătorii de la Northwestern University şi University of New Mexico aduc dovezi ale existenţei apei legată de rocile din mantaua Pământului de sub Statele Unite ale Americii, care ar reprezenta cel mai mare rezervor de apă de pe planetă.

Structura internă a Pământului. Anasofiapaixao/Wikipedia

Oamenii de ştiinţă au găsit pungi de magmă situate la peste 600 km sub America de Nord, o posibilă dovadă a prezenţei apei la această adâncime.

Descoperirea sugerează că apa de la suprafaţă poate ajunge la mari adâncimi, cauzând topirea parţială a rocilor găsite adânc în manta.

S-a speculat mult timp că apa este prinsă într-un strat stâncos din mantaua Pământului situat între mantaua inferioară şi mantaua superioară, la adâncimi între 400 şi 700 km.

Apa este stocată în roci cum ar fi cele care conţin mineralul ringwoodit, care este ca un burete, de unde iese când acesta ajunge mai adânc în mantaua inferioară şi sub presiune mare.

Acest lucru face ca roca la limita dintre zona de tranziţie şi mantaua inferioară să se topească parţial, proces numit topire prin deshidratare.

Cercetătorii au folosit date furnizate de o reţea de seismometre, USArray, pentru a investiga structura crustei profunde şi a mantalei.

Topirea rocilor la aceasta adâncime este un fapt remarcabil, deoarece cele mai multe procese de topire în manta se produc la cel mult 80 km.

Această apă de mare adâncime nu este într-o formă familiară pentru noi, nu este lichidă, gheaţă sau vapori. Este apă prinsă în interiorul structurii moleculare a mineralelor.

În cazul în care doar unu la sută din greutatea rocilor din manta situate în zona de tranziţie este apă, aceasta ar fi echivalentă cu aproape de trei ori cantitatea de apă din oceane.

Există un circuit al apei care ajunge la mari adâncimi şi este posibil ca apa de suprafaţă să provină de fapt de acolo.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Și plantele vorbesc

Se știe că plantele reacționează la lumină, au emoții, se sperie sau se bucură, le place muzica. Ele comunică prin produse chimice volatile, de exemplu când se apropie un pericol. Mai nou s-a văzut că ele comunică și prin semnale electrice. Dar iată că pot să scoată și sunete.

Crocodilii pot urca în copaci

Cercetătorii de la Universitatea din Tennessee, Knoxville, au studiat comportamentul reptilelor în ce priveşte urcatul în copaci şi după ce au observat specii de crocodili de pe trei continente, Australia, Africa şi America de Nord, au ajuns la concluzia că este adevărat, crocodilii şi aligatorii pot urca în copaci.

Virusul gigant, legatura intre lumea virala si lumea celulara

Cercetatorii de la CNRS/Université Aix-Marseille si CEA/Inserm/Université Grenoble Alpes au descoperit doua virusuri gigant cu un numar de gene apropiat de cel al microorganismelor eucariote. Aceste doua virusuri, de un tip complet nou, au fost numite "Pandoravirus".

Mamut, conservat in gheata, descoperit in Siberia

Oamenii de stiinta au anuntat descoperirea unui mamut bine conservat in gheata. Mamutul a fost gasit in Insula Lyakhovsky din arhipelagul Novosibirsk. Descoperirea vine pe fondul controversatei decizii de a aduce la viata specii disparute, utilizand ADN-ul acestora.

Un nou dinozaur descoperit în Alaska ar putea revoluţiona istoria planetei

Ugrunaaluk kuukpikensis, aşa cum a fost numit noul dinozaur, ar putea revoluţiona ştiinţa şi istoria planetei. Este o nouă specie de dinozaur descoperită în nordul statului american Alaska, de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska din Fairbanks şi de la departamentul de ştiinţele vieţii al Universităţii Florida.

Un laborator siberian încearcă clonarea unor mamifere dispărute

Oamenii de ştiinţă de la Mammoth Museum al North-Eastern Federal University din Yakutsk, Siberia, au început clonarea unor animale preistorice, în speranţa că permafrostul siberian le va oferi posibilitatea de a găsi probe de ADN nedeteriorate.