Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    Diavolul tasmanian dezvoltă rezistenţă la cancerul care îi periclitează existenţa

    Un cancer facial mortal, şi extrem de contagios, ameninţă diavolii tasmanieni cu dispariţia, dar aceste marsupiale feroce din insula australiană Tasmania, luptă să supravieţuiască.



    Diavoli tasmanieni.


    Această formă de cancer care a fost fatală la aproape 100 la sută dintre toate animalele care au contactat-o, a fost detectată pentru prima oară în 1996. Totuşi, diavolii tasmanieni evoluează pozitiv la acest flagel.

    O echipă internaţională de cercetători din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Australia au studiat ADN-ul animalelor, care a fost colectat şi stocat înainte ca acest cancer facial să se fi răspândit în întreaga populaţie.

    Ei au reuşit să identifice două mici regiuni genomice care au prezentat modificări semnificative ca răspuns la boală.

    Aceste regiuni sunt cunoscute a fi legate de funcţia imună la alte mamifere, ceea ce indică faptul că diavolii tasmanieni ar putea fi în proces de dezvoltare a rezistenţei la boală.

    Cu toate că populaţiile de diavoli tasmanieni s-au redus cu până la 80 la sută, multe dintre locaţiile cele mai bolnave încă adăpostesc un număr mic de exemplare sănătoase.

    Este puţin probabil ca acestea să fi evitat contactul cu boala. Mai degrabă, pot reprezenta un grup nou, genetic rezistent.

    Constatările oferă speranţă pentru supravieţuirea speciei, iar cercetătorii au în vedere deja un program de creştere în afara insulei pentru a introduce această rezistenţă la populaţiile captive.

    26 IULIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cercetătorii de la Universitatea Wollongong din Australia au descoperit, într-o zonă îndepărtată din Groenlanda, fosile care datează de acum 3,7 miliarde de ani, ceea ce le face cele mai vechi fosile din lume.
    Cercetătorii de la Imperial College din Londra cred că un lac mare s-a revărsat în urmă cu 450000 de ani, deteriorând istmul ce lega Marea Britanie de Europa, apoi o inundaţie a deschis strâmtoarea Dover, distrugând complet fâşia subţire de pământ şi separând astfel actualul teritoriu al Marii Britanii de continent.
    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Stat din Tomsk, Rusia, cred că au găsit o nouă specie de dinozaur după ce au examinat oase descoperite în 2008 şi au constatat că aparţin unui monstru gigant, care cutreiera Pământul acum 100 milioane de ani.
    Se stie ca relatiile de vecinatate sunt importante la plante. Unele plante sunt companioni buni, faciliteaza cresterea si fixarea azotului, controleaza daunatorii, atrag insectele. Intelegerea mecanismelor ce stau la baza acestor interactiuni s-a concentrat pana acum pe efectele luminii si umbrei, semnalizare chimica, contact. Dar cum comunica de fapt o planta cu cele de langa ea?
    Un studiu asupra albinelor demonstrează că micile insecte au capacitatea de a îndeplini sarcini complexe cum ar fi numărarea sau recunoaşterea unei feţe umane.
    O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a arătat că oamenii au modificat Pământul până la punctul în care planeta a intrat într-o nouă perioadă de timp geologic.