Ştiinţă
Oamenii de ştiinţă cubanezi au descoperit primele fosile, pe insulă şi în Antile, datând din perioada Cretacicului. Fosilele, conservate în roci sedimentare marine din epoca Cretacică, sunt resturi de vertebrate tetrapode şi descendenţii acestora, cum ar fi amfibieni, reptile, păsări şi mamifere. »
Pentru a se proteja, unele animale îşi schimbă culoarea după culoarea mediului în care se află. Cameleonii, însă, îşi schimbă culorile în mod neobişnuit, atunci când interacţionează cu alţi semeni. »
Oamenii de ştiinţă au descoperit, în nord-vestul Australiei, cea mai mare amprentă a unui dinozaur. »
Ştiinţa a considerat că au existat cinci extincţii în masă în istoria Pământului. Fosilele indică însă o a şasea, cu doar 8 milioane de ani înainte de Marea extincţie ce a avut loc în urmă cu 252 milioane ani şi care probabil a ajutat-o pe aceasta. »
O femelă de urs panda, pe nume Ai Hin, de la Chengdu Giant Panda Breeding Research Center, China, a fost scoasă din programul special aplicat femelelor însărcinate, după ce s-a constatat că de fapt doar mima sarcina. »
Un studiu realizat la Scott Polar Research Institute al Universităţii Cambridge, a descoperit două lacuri subglaciare la 800 metri sub suprafaţa calotei glaciare din Groenlanda. »
Un nou studiu efectuat de cercetatori de la Newcastle University a aratat cum cofeina imbunatateste memoria albinelor si ajuta plantele sa primeasca mai multe insecte care sa le raspandeasca polenul. »
Un fulger puternic poate produce un fel de presiune masivă necesară pentru a crea lamele de şoc, structuri atomice despre care se credea anterior că rezultă doar dintr-un impact meteoric sau o explozie nucleară. »
Noile cercetări ale oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din California au arătat modul în care pinguinii imperiali sunt capabili să se scufunde la adâncimi de peste 500 metri şi să rămână sub apă timp de 27 minute, mai adânc şi mai mult decât oricare dintre alte specii de păsări. »
O noua specie de bufnita, denumita Otus jolandae, a fost descoperita in insula Lombok din Indonezia. Cercetarile au pornit cand George Sangster si Jolanda A. Luksenburg au facut inregistrari pe muntele Rinjani, langa Sapit, Lombok. Ele au fost urmate de alte studii la Muzeul American de Istorie Naturala si Muzeul de Istorie Naturala Tring. »
Conform unui studiu făcut la Universitatea din San Diego, California, pe un eşantion de 36 de câini de rase diferite, cel mai bun prieten al omului împărtăşeşte şi unul dintre defectele stăpânului său, gelozia, sentiment ce este probabil legat de instinctul de supravieţuire. »
Muntele Etna, Italia, este unul dintre cei mai activi vulcani din lume. Pentru geologul Jeffrey Johnson de la Universitatea de Stat Boise, din Statele Unite, „vocea” acestui vulcan se dovedeşte cheia pentru înţelegerea comportamentului vulcanilor. »
Adânc, sub Parcul Naţional Yellowstone, din Statele Unite, unul dintre sistemele vulcanice cele mai dinamice din lume, se află un enorm rezervor, necunoscut anterior, de rocă fierbinte, topită. »
Cele mai vechi semne de poluare cu metale grele cauzate de activitatea umană au fost găsite în peşterile din Spania şi Gibraltar şi datează de la începutul epocii de piatră. »
Cel puţin 441 de specii noi de animale şi plante au fost descoperite în ultimii ani în marea pădure tropicală neexplorată a Amazonului. »
Cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California au descoperit că broaştele din specia Limnonectes larvaepartus nasc mormoloci. Broasca care naşte, cunoscută şi ca broasca cu colţi, trăieşte pe insula Sulawesi din Indonezia şi este ceva nou pentru ştiinţă. »
Studiile anterioare au sugerat că Tyrannosaurus rex ar fi putut alerga cu viteze extraordinare, dar un nou studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Manchester consideră că mărimea şi greutatea dinozaurilor au făcut alergarea imposibilă, deoarece picioarele s-ar fi îndoit şi s-ar fi rupt sub presiunea greutăţii lor. »
Cercetătorii de la Universităţile Davis şi Berkeley din California, Statele Unite, au descoperit că plantele de floarea-soarelui au legate genele lor de creştere la un ceas intern, pentru a urmări Soarele în timpul zilei, pe măsură ce cresc. »
O plantă poate ajuta la absorbţia cesiului radioactiv din reactoarele nucleare. »
Conform unui studiu efectuat de specialişti de la Lamont-Doherty Earth Observatory, Columbia University, vulcanii ascunşi sub oceane ar putea avea un impact, pe termen lung, mai mare asupra climei planetei noastre decât s-a crezut până acum. »
Cercetatorii de la Universitatea Indiana, USA, si-au pus aceasta intrebare privind plantele din genul Monstera, care la noi sunt crescute ca plante decorative, iar in America sunt plante salbatice. »
Oamenii de ştiinţă de la Norwegian Veterinary Institute au antrenat cai pentru a atinge o placă cu botul, dacă vor să fie acoperiţi cu o pătură. Cererile cailor s-au potrivit cu vremea, ceea ce sugerează că nu a fost o alegere întâmplătoare. »
O echipă de cercetători germani şi australieni au descoperit modul în care bacteriile Cupriavidus metallidurans metabolizează metale toxice şi excretă pepite de aur de 24 de carate, precum gâsca din poveste, care făcea ouă de aur. »
Cercetătorii de la Universitatea din Colorado Boulder şi Academia Chineză de Ştiinţe din Beijing au descoperit că suprafaţa îngheţată a Arcticii era cândva străbătută de o pasare gigant care nu putea zbura. »
Un nou studiu despre piţigoii care privesc la televizor arată modul în care aceştia învaţă prin observaţie. Interacţiunile sociale în cadrul unei specii de prădători pot avea "consecinţe evolutive" pentru prada potenţială, cum ar fi culorile buburuzelor. »
Praful este o componentă cheie a sistemului climatic al Pământului. Când interacţionează cu nori, oceane şi radiaţii solare, afectează sistemele de viaţă ale planetei noastre, de la vreme şi precipitaţii până la încălzirea globală. »
Conform ultimelor analize ale genomului câinilor moderni şi lupilor suri, câinii au fost domesticiţi în urmă cu 9000 până la 34000 ani, cel mai probabil atunci când oamenii se ocupau doar cu vânătoarea şi adunarea plantelor şi fructelor, înainte de apariţia agriculturii, acum 10000 de ani. »
Cercetatori ai vietii marine de la University of St Andrews au studiat foraminiferele si au ajuns la concluzia ca un nivel ridicat de dioxid de carbon in atmosfera are un efect catastrofal asupra vietii marine microscopice. »
O salamandră vie, găsită într-o peşteră din regiunea Chongqing, China, cu o lungime de aproape un metru şi jumătate şi peste 50 kilograme, ar avea vârsta de aproximativ 200 de ani. »
Oasele fosilizate ale unui dinozaur considerat a fi cea mai mare creatură care a mers vreodată pe Pământ au fost descoperite în Argentina, în apropiere de localitatea La Flecha, Patagonia. »
O echipă de cercetători de la Universitatea Washington din St. Louis a descoperit un vulcan care mocneşte sub un kilometru de gheaţă în Antarctica de Vest. Caldura sa poate creşte rata de pierdere de gheaţă de la unul dintre principalele fluxuri de gheaţă de pe continent. »
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au folosit datarea cu radiocarbon pe 28 de rechini de Groenlanda pentru a determina vârsta lor, şi au estimat că o femelă avea aproximativ 400 de ani. »
Încălzirea din Arctica a determinat în ultimii treizeci de ani o reducere a dimensiunilor păsărilor care se înmulţesc în nordul Rusiei şi migrează iarna în Africa. »
Dinozaurii au avut sânge cald ca mamiferele de astăzi, susţine un om de ştiinţă de la Stony Brook University din New York care a analizat metabolismul lor folosind ratele de masă corporală şi de creştere deduse din fosilele de specii. »
Larva unei insecte comune, Galleria mellonella, molia mare a cerii, este capabilă să biodegradeze unul dintre cele mai dure, mai rezistente şi mai utilizate materiale plastice, polietilena. »
