Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    Dioxidul de carbon din aer ar putea fi viitorul combustibil

    Carbon Engineering, o companie canadiană, a captat dioxidul de carbon din aer şi l-a transformat în pelete stocabile.



    Carbon Engineering captează dioxidul de carbon din aer şi îl transformă în pelete stocabile.


    Procesul implică trecerea aerului prin ventilatoare gigantice şi filtrarea dioxidului de carbon. CO2 trece apoi printr-o serie de procese chimice, ajungând sub formă de pelete.

    Când sunt încălzite la 800 - 900 grade Celsius, aceste pelete vor lansa carbon pur care poate fi utilizat drept combustibil. Până la utilizare, peletele pot fi stocate în subteran.

    Prima instalaţie de captare, situată în Squamish, Vancouver, a captat deja 10 tone de CO2.

    Copacii fac acelasi lucru, dar plantarea de suficienţi copaci ar necesita ocuparea de mari suprafeţe de teren agricol productiv.

    Compania intenţionează să utilizeze datele de la staţia pilot pentru a proiecta o instalaţie comercială de 200 milioane dolari.

    Este de aşteptat ca instalaţia să extragă într-o zi cantitatea de dioxid de carbon echivalentă cu cea eliberată de 100 de automobile într-un an.

    Dioxidul de carbon va fi apoi utilizat pentru a produce 200 până la 400 de litri de benzină sau motorină pe zi.

    12 APRILIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Zonă arctică de astăzi se pare că este cea de-a treia metamorfoză a unui continent vechi aflat în partea de sus a lumii.
    O specie nou descoperită de Tyrannosaur, grupul de dinozauri carnivori din care face parte cunoscutul T. rex, ar putea deţine cheia explicaţiei privind modul în care aceste creaturi au devenit dominante.
    O echipa de cercetatori de la Canadian Museum of Nature, in colaborare cu specialisti de la Dalhousie University si University of Manchester au descoperit in zona arctica din Canada, primele probe ale existentei camilei gigantice, astazi disparute, constand din 30 de fragmente dintr-un os al piciorului.
    Oamenii de stiinta de la University of New South Wales din Sydney, Monash University, University of Newcastle, au reusit sa reinvie genomul unei broaste disparute si sa il reactiveze printr-o tehnologie sofisticata de clonare, implantand nucleul unei celule moarte intr-un ou proaspat de la o alta specie de broasca.
    Calciul joacă un rol cheie în răspunsul iniţiat de plante la sare. Plantele folosesc un “val de calciu” pentru a supravieţui în solurile care devin din ce în ce mai sărate, o problemă din întreaga lume. Valul este creat prin eliberarea calciului pe care plantele îl stochează în interiorul celulelor lor.
    Cameleonii sunt capabili să-şi schimbe culoarea foarte repede datorită controlului unei reţele de nano-cristale prezente într-un strat superficial al pielii care reacţionează la diferite lungimi de undă ale luminii.