Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    Elefanţii înţeleg gesturile omului şi fără dresaj

    Un nou studiu a descoperit că elefanţii sunt în stare să înţeleagă gesturile omului chiar şi fără dresaj. Oamenii de ştiinţă cred că această descoperire indică faptul că elefanţii pot să înţeleagă oamenii într-un mod în care cele mai multe animale nu sunt capabile.



    Elefanţii înţeleg gesturile omului şi fără dresaj.


    Cercetători de la Universitatea St. Andrews din Scoţia demaraseră de fapt studiul pentru a vedea dacă elefanţii pot fi dresaţi să urmeze gesturile umane prin care li se arată ceva cu mâna, dar spre surprinderea lor au descoperit că elefanţii au înţeles gestul chiar de prima dată.

    „Prin studiul nostru, am descoperit că elefanţii africani înţeleg în mod spontan gesturile umane prin care li se indică ceva cu mâna, fără nici un fel de dresaj în acest scop”, au spus cercetătorii.

    „Aceasta a demonstrat că abilitatea de a înţelege gesturile nu este un apanaj exclusiv al oamenilor, ci a evoluat şi într-o linie de animale foarte îndepărtată de primate”.

    Elefanţii utilizaţii în studiu erau din Zimbabwe, unde fuseseră folosiţi pentru a plimba turiştii în apropiere de Victoria Falls.

    Cercetătorii susţin că elefanţii fuseseră dresaţi să urmeze comenzi vocale pentru a-şi îndeplini sarcina, dar nu erau obişnuiţi cu gesturile de a li se arăta ceva cu mâna.

    În cadrul studiului, cercetătorii au descoperit că elefanţii înţelegeau gesturile umane încă de la bun început, şi prin experimente nu au putut evidenţia nici un proces de învăţare - elefanţii au înţeles aceste gesturi în ultimele teste exact la fel de bine ca şi în primele.

    Deşi elefanţii nu au degete cu care să arate într-o anumită direcţie, cercetătorii se gândesc că este posibil ca elefanţii să-şi folosească în acest scop trompele.

    „Elefanţii fac în mod regulat semne cu trompele, de exemplu atunci când simt mirosul unui prădător periculos, dar rămâne de văzut dacă aceste mişcări funcţionează în societăţile de elefanţi drept gesturi de a arăta într-o anumită direcţie”, spune Anna Smet, care a lucrat la acest studiu.

    Elefanţii trăiesc în grupuri cu un nivel ridicat de socializare în care sprijinul reciproc este vital pentru supravieţurire.

    „Când oamenii vor să atragă atenţia, arata cu degetul chiar de la o vârstă foarte mică”, spune profesorul Richard Byrne de la Departamentul de Psihologie şi Neuroştiinţă de la St. Andrews. “Arătatul cu degetul este cel mai rapid şi mai direct mod prin care oamenii direcţionează atenţia celorlalţi.”

    Byrne a adăugat că majoritatea animalelor, inclusiv maimuţele mari, nu înţeleg aceste gesturi.

    Însă, pe de altă parte câinii, de exemplu, s-au adaptat să lucreze cu oamenii de-a lungul a mii de ani, unii fiind crescuţi în aşa fel încât să urmeze gesturile când li se arată ceva cu degetul.

    Byrne spune că această abilitate este învăţată, de-a lungul timpului, prin interacţiuni repetate cu oamenii.

    Descoperirea explică într-un fel de ce oamenii au putut să captureze elefanţi sălbatici şi să-i folosească ca animale de povară, de transport, şi chiar de război încă de acum mii de ani.

    8 IUNIE 2023



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Legumele si fructele nu mor dupa ce sunt recoltate. Ele raspund la stimulii din mediu timp de cateva zile, si pot fi facute sa produca mai multi antioxidanti la un anumit moment, utilizand lumina.
    Un grup de biologi japonezi de la Kyoto Institute of Technology şi Keio University au descoperit o nouă specie de bacterii, Ideonella sakaiensis, capabile să mănânce plastic.
    Cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California au descoperit că broaştele din specia Limnonectes larvaepartus nasc mormoloci. Broasca care naşte, cunoscută şi ca broasca cu colţi, trăieşte pe insula Sulawesi din Indonezia şi este ceva nou pentru ştiinţă.
    Conform unui studiu efectuat de specialişti de la Lamont-Doherty Earth Observatory, Columbia University, vulcanii ascunşi sub oceane ar putea avea un impact, pe termen lung, mai mare asupra climei planetei noastre decât s-a crezut până acum.
    Analiza osului hioid de la o fosilă de neanderthalian sugerează că acestia au avut capacitatea de a vorbi. Fosila, descoperită în peştera Kebara din Israel, a dus la această concluzie încă de atunci, dar acum, modelarea pe calculator a modului în care osul funcţionează, a arătat că a fost utilizat într-un mod asemănător.
    Urmele de paşi umani descoperite în România aparţin la şase sau şapte persoane, inclusiv un copil. Ele au fost descoperite iniţial în 1965 şi s-a crezut că au o vechime de 10000 până la 15000 de ani. Acum însă, datarea cu carbon a fosilelor de urs găsite în aceeaşi peşteră arată că ele sunt mult mai vechi, mergând până la 36500 de ani.