Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    Bacteria care mănâncă plastic

    Un grup de biologi japonezi de la Kyoto Institute of Technology şi Keio University au descoperit o nouă specie de bacterii, Ideonella sakaiensis, capabile să mănânce plastic.



    Poluare cu plastic în Azore.


    Această nouă bacterie este capabilă să descompună polietilena tereftalată sau PET, un polimer de condensare foarte rezistent la biodegradare, folosit în plasticul din care sunt făcute cele mai multe sticle din comerţ şi care a ajuns să polueze masiv mediul.

    Digestia bacteriilor este extrem de lentă, şi este necesar să se facă cercetări în continuare pentru a judeca procesul pe termen lung.

    În laborator, pentru a elimina complet o foaie subţire din plastic, bacteriile au avut nevoie de şase săptămâni la o temperatură de 30 grade Celsius.

    Ele utilizează două enzime pentru a hidroliza plasticul şi a-l transforma în carbon şi energie pentru creştere.

    Se speră că, pe termen lung, de cinci până la cincisprezece ani, plasticul găsit în natură să poată fi degradat în mod natural.

    3 SEPTEMBRIE 2023



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California au descoperit că broaştele din specia Limnonectes larvaepartus nasc mormoloci. Broasca care naşte, cunoscută şi ca broasca cu colţi, trăieşte pe insula Sulawesi din Indonezia şi este ceva nou pentru ştiinţă.
    Conform unui studiu efectuat de specialişti de la Lamont-Doherty Earth Observatory, Columbia University, vulcanii ascunşi sub oceane ar putea avea un impact, pe termen lung, mai mare asupra climei planetei noastre decât s-a crezut până acum.
    Analiza osului hioid de la o fosilă de neanderthalian sugerează că acestia au avut capacitatea de a vorbi. Fosila, descoperită în peştera Kebara din Israel, a dus la această concluzie încă de atunci, dar acum, modelarea pe calculator a modului în care osul funcţionează, a arătat că a fost utilizat într-un mod asemănător.
    Un studiu realizat la Instituto Marqués, Spania, demonstrează că bebeluşii nenăscuţi pot auzi şi răspunde la muzică, la doar 16 săptămâni, cu zece săptămâni mai devreme decât se credea anterior.
    O fosilă de hadrosaur bine conservată a fost descoperită în regiunea Mongolia Interioară din nordul Chinei.
    Plantele au ca şi animalele, un ceas intern cu 24 de ore, numit ritm circadian. Acest cronometru biologic oferă plantelor o abilitate înnăscută de a măsura timpul, chiar dacă nu este lumină. Ele nu răspund doar la răsărit, pur şi simplu, ele ştiu că răsăritul vine şi îşi ajustează biologia în consecinţă.