Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    Ingrasamintele se utilizau inca de acum 5000 de ani

    GH. MĂNOIU | 4 APRILIE 2023

    Cercetatorii de la Universitatea din Gothenburg au studiat un sit cu ramasitele unei comunitati din epoca de piatra in apropiere de orasul Falköping, Suedia. Ei au incercat sa afle in ce consta dieta acelor persoane si au ajuns la concluzia ca se foloseau ingrasaminte.



    Pietre pentru măcinarea cerealelor din neolitic. Foto: José-Manuel Benito Álvarez/Wikipedia


    Folosind resturi de cereale si plante supuse unor tehnici de analiza extrem de avansate, cercetatorii au fost capabili sa identifice parti din dieta oamenilor din epoca de piatra.

    Prima lor grija a fost sa gaseasca asa numitele macrofosile, cum sunt semintele de buruieni sau resturi de cereale.

    Un alt obiectiv a fost sa colecteze resturi din oase de animale, bovine, porci, oi, sau mai simplu spus, resturi de mancare vechi de 5000 de ani.

    Prin studierea izotopilor din oase, au putut afla unde au fost crescute animalele si astfel au putut intelege rolul lor in comert.

    Rezultatele primelor analize pe cereale au aratat ca atat orzul cat si graul au fost cultivate la locul sitului.

    De asemenea, nivelul crescut de izotop N15 (azot 15), a indicat ca s-au folosit ingrasaminte de origine animala.

    Analizele vor continua, atat in camp – pentru a gasi mai multe macrofosile - cat si in laborator.

    Se spera sa se gaseasca seminte de buruieni, acestea putand confirma ca intr-adevar s-au folosit ingrasaminte, fiindca tipul de buruieni gasite pe un camp poate indica daca au fost folosite ingrasaminte sau o alta metoda.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Conform ultimelor analize ale genomului câinilor moderni şi lupilor suri, câinii au fost domesticiţi în urmă cu 9000 până la 34000 ani, cel mai probabil atunci când oamenii se ocupau doar cu vânătoarea şi adunarea plantelor şi fructelor, înainte de apariţia agriculturii, acum 10000 de ani.
    Un grup de geologi din Norvegia, Germania, Marea Britanie si Africa de Sud, au studiat solul, respectiv nisipul plajelor, insulelor Reunion si Mauritius si au descoperit un micro-continent pe care l-au numit Mauritia. Se presupune ca acest fragment de continent, Mauritia, s-a rupt de Madagascar si s-a fragmentat in urma cu aproximativ 60 milioane de ani, atunci cand a aparut driftul intre Madagascar si India.
    Un grup de biologi japonezi de la Kyoto Institute of Technology şi Keio University au descoperit o nouă specie de bacterii, Ideonella sakaiensis, capabile să mănânce plastic.
    Cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California au descoperit că broaştele din specia Limnonectes larvaepartus nasc mormoloci. Broasca care naşte, cunoscută şi ca broasca cu colţi, trăieşte pe insula Sulawesi din Indonezia şi este ceva nou pentru ştiinţă.
    Conform unui studiu efectuat de specialişti de la Lamont-Doherty Earth Observatory, Columbia University, vulcanii ascunşi sub oceane ar putea avea un impact, pe termen lung, mai mare asupra climei planetei noastre decât s-a crezut până acum.
    Analiza osului hioid de la o fosilă de neanderthalian sugerează că acestia au avut capacitatea de a vorbi. Fosila, descoperită în peştera Kebara din Israel, a dus la această concluzie încă de atunci, dar acum, modelarea pe calculator a modului în care osul funcţionează, a arătat că a fost utilizat într-un mod asemănător.