O stea a trecut prin sistemul nostru solar

O stea străină a trecut prin sistemul nostru solar în urmă cu doar 70000 ani, apropiindu-se la o distanţă de cinci ori mai mică decât cea mai apropiată stea, Proxima Centauri.

Imagine artistică a sistemului binar în drumul său pe lângă Soare. Foto: Michael Osadciw/University of Rochester

Obiectul, o stea pitică roşie cunoscută sub numele de steaua lui Scholz, în onoarea descoperitorului ei, cu masă de aproximativ 8% din cea a Soarelui, a navigat prin întinderile exterioare ale Sistemului Solar, o regiune cunoscută sub numele de Norul Oort.

Ea nu era singură; a fost însoţită în călătoriile sale de un obiect cunoscut ca un pitic maro. Acestea sunt stele eşuate, corpuri care nu aveau masa necesară pentru a obţine fuziunea în miezurile lor.

Observaţiile traiectoriei stelei, făcute de cercetătorii de la Universitatea din Rochester, sugerează că în urmă cu 70 de mii de ani, aceast vagabond cosmic a trecut la 0,8 ani-lumină de Soare.

Prin comparaţie, Proxima Centauri este la 4,2 ani-lumină depărtare.

Ea a trecut prin Norul Oort, o regiune de la marginea Sistemului Solar, ca o coajă sferică plină cu miliarde de comete pe o distanţă de 100000 de unităţi astronomice.

Din cauza masei mici şi a vitezei mari, sistemul binar, piticul roşu şi însoţitorul ei piticul maro, nu a avut un efect major asupra norului de comete şi nu a declanşat aşa-numitul duş de comete.

Nu este un lucru neobişnuit ca stelele străine sa treacă prin Norul Oort. Un artfel de eveniment s-ar putea produce la fiecare 100000 de ani, iar o apropiere aşa de mare aproximativ o dată la nouă milioane de ani.

Steaua Scholz se află în prezent la o distanţă de 20 de ani lumină, ceea ce o face un sistem destul de apropiat.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

A fost filmată o erupţie gigantică de material solar

Cel mai nou observator solar de la NASA, Interface Region Imaging Spectrograph, sau IRIS, a prins în detalii extraordinare o ejecţie de masă coronală care s-a ridicat de pe suprafaţa Soarelui.

Voyager 1 a atins spaţiul interstelar

Sonda spaţială Voyager 1 de la NASA a atins, după 36 de ani, spaţiul interstelar, la aproximativ 19 miliarde km de Soare. Voyager călătoreşte de aproape un an prin gaz ionizat prezent în spaţiul interstelar, în afara balonului solar, dar într-o zonă în care efectele Soarelui mai sunt încă prezente.

Sonda Rosetta a făcut istorie

Robotul Philae de pe sonda spaţială europeană, Rosetta, a coborât pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, în încercarea de a aduce lumină în misterele ce învăluie aceste relicve ale sistemului nostru solar.

„Frumoasa Neagră”, un meteorit marţian bogat în apă

Un meteorit de origine marţiană care a căzut pe Pământ şi a fost descoperit în 2011 în deşertul Sahara a dus la descoperirea unor detalii noi, surprinzătoare, despre Planeta Roşie.

Rusia a pierdut controlul asupra unui satelit cu experimente ştiinţifice

Motorul satelitului Foton M4, cu mai multe experimente la bord, a încetat să mai răspundă la comenzile centrului de control de la sol.

Cea mai mare parte a aerului de pe Marte s-a pierdut în spaţiu

Un nou studiu, care combină măsurătorile efectuate de satelitul Maven aflat pe orbită în jurul Plantei Roşii şi de roverul Curiosity de pe suprafaţa sa indică faptul că pe Marte a existat cândva o atmosferă ce ar putea rivaliza chiar şi cu ceea ce vedem astăzi pe Pământ.