Ouale sustin legatura dintre dinozauri si pasarile de azi

GH. MĂNOIU | 10 APRILIE 2023

Cercetatori de la University of Calgary din Canada si Montana State University din Statele Unite, au studiat un dinozaur mic, asemanator cu o pasare, care isi incuba ouale asa cum fac pasarile clocitoare.

Un cuib cu oua de Troodon. Burke Museum. Foto: Kevmin / Wikipedia (CC BY-SA 3.0).

Pana acum, paleontologii nu cunosteau cum eclozau puii de dinozauri. Nu stiau daca ouale erau complet ingropate, asa cum fac crocodilii, sau erau tinute in cuiburi deschise, cum fac pasarile clocitoare.

Astfel ca, ei au studiat cojile de la ouale unui mic dinozaur carnivor, un teropod, numit Troodon formosus, care a trait acum 75 milioane de ani.

Atat ouale cat si materialele din jur au aratat ca ele erau ingropate doar partial. Erau depuse vertical si numai fundul lor era in noroi.

Se stie ca ouale de crocodili si cele ale pasarilor ce le ingroapa complet, au mai multi pori in coaja, pentru a permite respiratia si transferul de vapori de apa, spre deosebire de ouale pasarilor clocitoare, care au mult mai putini pori.

Cercetatorii au numarat si masurat porii din cojile de oua de Troodon, pentru a vedea modul in care s-a facut transferul de vapori de apa prin coaja si au comparat cu ouale de crocodili contemporani, de pasari care ingroapa ouale si de pasari clocitoare.

Ouale de Troodon se aseamana mult mai mult cu cele de pasari clocitoare decat cu cele de crocodili.

Porozitatea varia de-a lungul cojii, aratand ca oul era depus in nisip sau noroi vertical si nu era acoperit complet.

De altfel, ele seamana cu ouale pasarilor de azi prin porozitatea scazuta, forma asimetrica, fara ornamente si prin cele trei foite ce formeaza coaja.

Exista si azi in Africa o pasare, Pluvianus aegyptius, numita si Pasarea crocodil, care procedeaza la fel cu ouale: le ingroapa partial in nisipul cald si sta alaturi sa le pazeasca si sa le racoreasca partea de deasupra cu apa din rau.

Aceasta este inca o dovada a inrudirii dintre dinozaurii bipezi, teropozi, si pasarile de azi, prin comportamentul similar.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cresterea nivelului de dioxid de carbon, o amenintare pentru viata din oceane

Cercetatori ai vietii marine de la University of St Andrews au studiat foraminiferele si au ajuns la concluzia ca un nivel ridicat de dioxid de carbon in atmosfera are un efect catastrofal asupra vietii marine microscopice.

Câinii şi lupii au simţul corectitudinii

Sentimentul corectitudinii este o trăsătură umană importantă, dar noi cercetări sugerează că este un comportament cheie şi pentru câini şi lupi.

Sfecla de zahăr ar putea să dea un substitut al sângelui

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au descoperit că sfecla de zahăr produce hemoglobină care ar putea servi ca substitut al sângelui.

Supervulcanii, o nouă sursă de litiu

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford din Statele Unite a identificat sedimentele unor lacuri formate în supervulcani străvechi ca sursă de litiu, un metal utilizat la fabricarea bateriilor litiu-ion pentru alimentarea echipamentelor mobile.

Imagini identificabile extrase din reflecţii corneene

Oamenii de ştiinţă au reuşit să recupereze imagini ale unor trecători, din reflecţiile din ochii subiectului fotografiat. Pentru infracţiunile în care victimele sunt fotografiate, cum sunt abuzurile sexuale asupra copiilor, reflecţiile din ochii subiectului fotografiei ar putea ajuta la identificarea autorilor.

Cel mai mare dinozaur zburător a venit la Muzeul Antipa

Până pe 14 august 2016 puteţi vedea la Muzeul „Grigore Antipa”, din Bucureşti, expoziţia „Aripi peste timp”, în care exponatul central este Hatzegopteryx thambema, cel mai mare zburător din lume, descoperit pe teritoriul României.